În ultimul an, furnizorii au ajuns la pierderi de sute de milioane de euro, au probleme cu numerarul, iar băncile evită să-i mai crediteze, asta deși, până nu de mult, sectorul energetic era în România unul dintre cele mai profitabile şi mai bine cotate pentru investiţii sigure de viitor.
Vine iarna, alte state își educă consumatorii, adică îi învață cum să economisească energie, dar autoritățile române nu fac nimic în acest sens. În România, spune un furnizor, "oamenii nu ştiu să facă economie, se gândesc că asta înseamnă să stea la lumânare" (vezi detalii spre final).
Preţul energiei cumpărate de furnizori a crescut foarte mult începând din vara anului trecut în toată Europa. Clienţii, mai ales cei casnici, nu au putut ţine pasul cu noile preţuri. Guvernul României a venit atunci cu o schemă de plafonare a preţului final şi de compensare a furnizorilor. În teorie, măsura a fost corectă, însă, la punerea în practică, lucrurile au stat în defavoarea companiilor.
În primul rând, pentru că schema s-a aplicat de la 1 noiembrie, însă legislaţia nu a fost clară de la început, unele norme de aplicare fiind aprobate abia la mijlocul lunii decembrie (de exemplu dacă TVA se aplică la factura iniţială sau la cea compensată). Aşa că unele companii au aplicat schema de compensare de la 1 noiembrie cum au înţeles ele, iar altele au aşteptat normele de aplicare, fiind apoi amendate pentru nerespectarea sau interpretarea greşită a legii.
Statul nu a respectat termenele de decontare
Însă nici măcar statul nu şi-a respectat termenele pe care singur şi le-a fixat. Deşi în legislaţie se preciza că trebuie să deconteze banii furnizorilor în termen de 30 de zile, companiile au primit primii bani abia după şase luni, iar plăţile pentru perioada noiembrie 2021 – martie 2022 s-au finalizat abia în august.
Pentru perioada care a început în luna martie (OUG 27/2022), la finele lunii august statul nu plătise niciun ban, deşi termenul din ordonanţă era 45 de zile.
În tot acest timp, companiile s-au împrumutat masiv de la bănci, însă băncile şi-au atins limita de expunere pe sectorul energetic şi îl văd deja ca fiind unul de risc, spunea Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România, în urmă cu două săptămâni.
"Suntem la patru luni de când a început OUG 27, iar băncile sunt supraexpuse pe sectorul energetic şi deja văd energia ca fiind un sector de risc şi costul creditării a crescut. Furnizorii garantează cu contractele, iar băncile spun că există riscul să nu se plătească banii înapoi, având în vedere întârzierea cu care statul decontează. Fiecare furnizor caută bani de unde poate să scoată, de la bănci, acţionari, alte business-uri", a completat Urluescu.
ANRE acuză furnizorii de manipularea preţurilor
Pe de altă parte, reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) au acuzat furnizorii că îşi majorează artificial preţul la care achiziţionează energia, pentru a veni apoi la stat să li se deconteze diferenţa.
Aşa că, pe această idee, în noua ordonanţă aprobată de Guvern la 1 septembrie, (OUG 119/2022, care modifică OUG 27), preţul maxim care poate fi decontat furnizorilor a fost stabilit la 1.300 de lei pe MWh. Acest lucru a nemulţumit şi mai mult tabăra furnizorilor, pentru că nivelul este sub preţul pieţei. Companiile au arătat că ignorarea costurilor reale contravine principiilor constituționale, legislației europene și naționale în domeniu.
Companiile spun că noua legislaţie le va provoca pierderi
“Nu se pot impune pierderi ca efect al legislației. Orice intervenție în formarea prețurilor nu trebuie să aibă drept rezultat costuri suplimentare pentru participanții la piață, într-un mod discriminatoriu. Astfel de decizii trebuie să fie clar definite, transparente, verificabile și nediscriminatorii”, spune Daniela Dărăban, directorul executiv al ACUE, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.
Ea a precizat că este foarte probabil ca unii furnizori de energie electrică să ajungă în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile de serviciu public. În acest caz, mecanismele specifice de furnizor de ultimă instanță, adică cel care preia automat clienţii rămaşi fără furnizor, să nu mai funcționeze efectiv și eficient.
Practic, pentru furnizorul de ultimă instanță, preluarea mai multor clienți poate însemna pierderi mai mari. Pur și simplu, îl poate îngropa, așa că se poate ajunge în situația de a fi desemnat un alt furnizor de ultimă instanță, după ce, la rândul său, are probleme.
“Preluarea unui portofoliu foarte mare de clienți de către ceilalți operatori desemnați nu va fi posibilă, având în vedere situația financiară precară a tuturor furnizorilor de energie și faptul că lipsa de lichiditate nu o să permită achiziții suplimentare de energie electrică, la prețurile actuale de pe piața angro”, a subliniat Dărăban.
Populaţia nu ştie cum să-şi eficientizeze consumul de energie
Oamenii nu simt ce se întâmplă în piaţă. Ei primesc factura, nici nu se uită la preţul real, ci doar la cât au de plată, adică preţul compensat, şi cred că totul este frumos, spune reprezentantul unui furnizor.
“Oamenii ar putea fi implicaţi în toate aceste eforturi. Peste tot în Europa se face apel la economia de energie, mai puţin în România. La noi, oamenii nu ştiu să facă economie, se gândesc că asta înseamnă să stea la lumânare, dar există foarte multe modalităţi: de exemplu să fim atenţi la becurile lăsate aprinse degeaba, să avem un termostat, să cumpărăm becuri şi echipamente eficiente, cu consum mic”, mai spune furnizorul.
Potrivit acestuia, statul are o mare vină în asta, pentru că nu a educat deloc consumatorii. La noi, opinia publică i-a pus imediat la zid pe cei care au declarat că temperatura în case în România are media de 24 de grade iarna, iar în UE este de 21 de grade
El a arătat că în alte ţări autorităţile au promovat peste tot ideea de reducere a consumului: prin spoturi TV-radio, broşuri distribuite în cutiile poştale şi chiar vouchere de echipamente eficiente pentru consumatorii vulnerabili.
Sursă foto: DreamStime.com
2
22
