Confederația Patronală Concordia propune o schemă alternativă de suport pentru consumatorii vulnerabili, care conține voucher acordat pentru achiziția/schimbarea aparatelor energointensive din gospodărie, voucher pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, impozit preferențial pentru clădirile încadrate în anumite grade de performanță energetică, posibilitatea eșalonării facturilor ridicate pe întreg parcursul anului, aranjamente de plată speciale pentru consumatorii vulnerabili precum aplatizarea curbei de consum și facilități de acces pentru consumatorii vulnerabili cu posibilitatea acordării unor reduceri pentru a asigura accesul la alimentarea cu energie.

Energie - contorFoto: Lovelyday12 | Dreamstime.com

Conform unui document al Concordia, schema de suport alternativă ar trebui guvernată de următoarele principii:

1. Sărăcia energetică este eminamente o problemă socială și nu una specifică sectorului energetic. Colectarea de fonduri necesare susținerii Schemei Suport trebuie să fie echitabilă în raport cu industria de profil care are nevoie de un nivel adecvat de solvabilitate și beneficii economice pentru a putea menține un ritm susținut al investițiilor. De asemenea, industria energetică nu trebuie să reprezinte singura sursă de venit pentru alimentarea fondului destinat Schemei Suport pentru consumatorii vulnerabili.

2. Nivelul de venit realizat al unei gospodării trebuie să fie principalul criteriu de eligibilitate pentru acordarea sprijinului financiar, secondat de criteriul consumului de energie realizat, respectiv al consumului de energie responsabil. Chiar dacă în contextul crizei energetice ponderea cheltuielilor cu factura energetică a înregistrat o creștere semnificativă pentru toți consumatorii casnici, există în continuare un segment al populației pentru care prețul energiei este în continuare unul suportabil. Similar, consumatorii finali care înregistrează un consum atipic de mare al gospodăriei de reședință ar putea fi excluși de la acordarea sprijinului financiar.

3. Este nevoie de realizarea unei distincții între suportabilitatea prețurilor la energie în contextul crizei energetice și expunerea, pe diferite grade de vulnerabilitate, la fenomenul sărăciei energetice. Pe acest fond, o măsură aplicabilă unei palete mai extinse de consumatori, cu criterii de eligibilitate bine definite, ar putea fi luată în considerare. O astfel de măsură, care să nu interfereze cu contractele de energie aflate în derulare, este reducerea nivelului de TVA pentru un segment al populației, mai extins decât cel al consumatorilor vulnerabili, exclusiv pe perioada manifestării crizei energetice.

4. Schema suport trebuie să conțină un mix de măsuri, care să îmbine sprijinul financiar direct (de tip subvenție) și indirect și cel destinat îmbunătățirii eficienței energetice:

a. voucher acordat pentru achiziția/ schimbarea aparatelor energointensive din gospodărie;

b. voucher acordat pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirii;

c. impozit preferențial pentru clădirile încadrate în anumite grade de performanță energetică.

5. Măsurile de sprijin de tip financiar indirect nu trebuie neglijate, acestea fiind deosebit de utile în ameliorarea impactului din factura energetică: a. posibilitatea eșalonării facturilor ridicate pe întreg parcursul anului; b. aranjamente de plată speciale pentru consumatorii vulnerabili, precum aplatizarea curbei de consum; c. facilități de acces pentru consumatorii vulnerabili, cu posibilitatea acordării unor reduceri pentru a asigura accesul la alimentarea cu energie.

6. Efortul de încadrare a consumatorilor vulnerabili reprezintă o responsabilitate comună între aparatul de stat de resort, care să își asume rol de coordonare și actorii relevanți din sectorul energetic (furnizori, distribuitori, etc.). Într-o etapă inițială, autoritățile de resort ar putea să contribuie la generarea unei liste preliminare a consumatorilor vulnerabili din considerente de venit. Ulterior, operatorii de distribuție și furnizorii, prin acces la o serie de date utile demersului de eficientizare a consumului de energie, pot contribui la segmentarea bazinului de consumatori vulnerabili pe criterii de eficiență a consumului realizat.

7. Delimitarea consumatorilor de consumatori vulnerabili necesită timp, însă este imperios ca demersul de încadrare a consumatorilor finali în această categorie să înceapă imediat. Tergiversarea identificării consumatorilor vulnerabili va facilita apariția de politici publice ineficiente la adresa sărăciei energetice și chiar măsuri de creștere a regimului fiscal și de impozitare aplicabil în sectorul energetic.

8. Implementarea unei abordări de tip “phase-in – phase-out” a măsurilor de tip subvenție, cu cele destinate îmbunătățirii performanței energetice a gospodăriei și/sau de bonificare a comportamentului energetic responsabil. Consumatorii vulnerabili trebuie sprijiniți, inclusiv financiar, pentru a putea ieși din situația de vulnerabilitate energetică. Cu toate acestea acordarea de sprijin financiar direct ar trebui să aibă un caracter limitativ în timp și condiționată de progrese sub aspectul îmbunătățirii eficienței energetice a gospodăriei în care au reședința.

9. Stabilirea unor ținte anuale pentru două obiective importante: definitivarea listei de consumatori vulnerabili (maxim 3 ani) și obiective anuale pentru reducerea fenomenului sărăciei energetice, cu luarea în calcul a unor subcriterii relevante în acest sens la nivel național, precum: nivelul mediu al intensității energetice pe gospodărie, numărul efectiv al consumatorilor vulnerabili, etc.

10. Deprinderea unui comportament energetic responsabil prin demararea unor campanii de informare de amploare la nivel național, cu implicarea tuturor stakeholderilor relevanți (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Energiei, ANRE, autorități publice locale, asociații patronale, organizații non-profit, furnizori, distribuitori, etc.).

Sursă foto: DreamStime.com