​10 proiecte de investiții, în derulare la Hidroelectrica, au fost declarate de interes național de către CSAT, astfel încât prin anumite derogări de la legislația de mediu și finanțe să poată fi implementate rapid. Miza: Independența energetică față de Rusia prin accesarea a 1,4 miliarde euro alocate României prin programul REPowerEU.

Sediul HidroelectricaFoto: AGERPRES
  • UPDATE (miercuri, 14 decembrie) Guvernul a adoptat acest act.

Guvernul vrea să adopte miercuri prin Ordonanță de urgență aceste măsuri.

Cum motivează Guvernul urgența adoptării acestor măsuri

Printre motivele enumerate de Guvern sunt caracterul strategic al proiectelor de investitii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, eoliene și fotovoltaice și faptul că finanțarea europeană prin planul de măsuri REPower EU presupune o perioadă redusă de timp pentru evaluare, fiind necesară asigurarea posibilității implementării până în anul 2026.

Alte argumente:

  • „Întrucât autoritatea centrală pentru apărare și securitate națională - Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit prioritatea în raport de situația de criza energetică actuală a proiectelor de investiții ale SPEEH S.A. aflate în diferite stadii de realizare, prin îmbunătățirea rezilienței energetice a României,
  • Ținând cont de necesitatea eficientizării procesului de evaluare a impactului de mediu care se realizează la nivelul agențiilor teritoriale de mediu, în sensul de a crea premisele legale pentru ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să realizeze evaluarea prin structurile proprii de specialitate,
  • Luând în considerare faptul că indicatorii tehnico – economici aferenți unor proiecte de investiții au fost aprobați înainte de anul 1990 prin acte normative specifice reglementarilor în vigoare la momentul de referință, motiv pentru care este necesară actualizarea indicatorilor tehnicoeconomici și a bugetului.”

Care sunt cele 10 proiecte de investiții alese de CSAT

Cele 10 proiecte declarate de interes național de către CSAT sunt următoarele:

  • 1. AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbesti
  • 2. AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu - Avrig
  • 3. AHE Pascani pe râul Siret
  • 4. AHE Rastolnita
  • 5. AHE Surduc Siriu
  • 6. AHE a râului Siret pe sectorul Cosmești - Movileni
  • 7. Complex Hidrotehnic și Energetic Cerna Motru Tismana, Etapa a – II-a
  • 8. AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre. CHE Islaz
  • 9. AHE Cerna Belareca
  • 10. Valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj – UAT Sadova

Ce derogări vor primi aceste investiții

Ordonanța prevede că „aceste obiective de investiții sunt considerate situații excepționale, în sensul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, și sunt proiecte de interes național/importanță/securitate națională, și al art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic (...), pentru a căror realizare este permisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol și scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier

național.”

O altă derogare este aceea că indicatorii tehnico-economici aferenți proiectelor de investiții se actualizează si se reaprobă de către Hidroelectrica și nu de către Guvern, indiferent de modalitatea inițială de aprobare a respectivelor proiecte de investiții.

Efectele finalizării acestor investiții: Independența energetică a României

„Prin finalizarea și punerea în valoare a proiectelor hidroenergetice se adaugă producției anuale românești aproape 2 TWh/an energie verde regenerabilă, ceea ce conduce la atingerea dezideratului actual al independentei energetice în condițiile respectării și protejării mediului.”, se arată în nota de fundamentare.

În contextul crizei energetice generate, la nivelul Uniunii Europene, de războiul ruso ucrainean, Comisia Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de măsuri REPowerEU, având ca scop asigurarea independenței Europei față de importurile de combustibili fosili din Rusia, cu mult înainte de orizontul de timp 2030.

România ar putea accesa 1,4 miliarde de euro - fonduri UE nerambursabile

Ministerul Energiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au anunțat în 28 noiembrie că au demarat procesul de elaborare a capitolului REPowerEU.

Potrivit propunerii actuale de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a-și crește independența energetică România va beneficia de un sprijin financiar nerambursabil în valoare de aproximativ 1,4 miliarde euro.

Comisia a apreciat că propunerea de regulament va fi adoptată până la sfârșitul anului, urmând ca după această dată, statele membre să prezinte propunerile lor de măsuri. Reformele și investițiile care vor fi incluse în noul capitol vor avea ca termen de finalizare anul 2026.