Plasarea României în topul creșterii prețului la nivel european, conform datelor Eurostat, demontează ideea mult vehiculată, cum că prețurile au crescut peste tot și se datorează conjuncturii internaționale. Faptul că în România aceste prețuri au crescut cu mult peste media europeană, arată că într-o țară ca România unde peste 90% din energia electrică și gaze sunt produse la nivel național, cauzele principale au fost interne.

Dumitru Chisalita, Presedintele Asociatiei Energia InteligentaFoto: Asociatia Energia Inteligenta

În urmă cu mai bine de un an (31 ianuarie 2022), arătam că românii sunt condamnați să scoată oricum banii din buzunar, prin facturi mărite sau prin impozite mărite!. Atunci s-a ales prima soluție, găsindu-se o modalitate de a aduce bani la bugetul de stat prin derularea unor acțiuni de stimulare a măririi prețului la gaze și energie electrică. Însă de la acel moment nevoile statului au crescut și este nevoie de alți bani, pe de o parte prin refuzul modificării plafoanelor ridicate la prețul gazelor și energiei electrice (astfel încât să se mențină prețul mare la consumatorul final) și pe de alta prin noi biruri care se vor aplica românilor.

Mărirea prețurilor din anul 2021, trebuia să asigure ”suficiente” resurse la bugetul de stat până după alegerile din 2024, până când probabil se dorea amânarea supraimpozitării, dar scăderea prețurilor la energie la nivel mondial și mâna prea lungă a cheltuielilor statului, face necesară creșterea impozitelor încă din acest an. Alimentarea cu bani a bugetului de stat, este o normalitate atât timp cât acești bani se cheltuie în intersul cetățenilor (spitale, autostrăzi, drumuri etc.) și colectarea lor se face în mod transparent (ex. fără a recurge la generarea de scumpiri ale utilităților).

Așa cum arătam într-o analiză în data de 15 februarie 2022 - Cum a crescut prețul la gaze? modificarea legislație românești, în iunie 2020, introducerea obligației pentru furnizorii de gaze să nu vândă toate gazele a creat o falsă cerere a gazelor mai mare decât oferta și astfel a fost demarat, în luna octombrie 2020, procesul de creștere a prețului gazelor naturale în România. Este important să vedem statisticile, care arată că în anul 2020 când prețurile în Europa scădeau, în România acestea creșteau. În a doua parte a anului 2021, când deja prețurile la gaze în România erau pe trend de creștere de 6 luni, au început să crească prețul și în Europa.

Al doilea moment în care acțiunile autoritățile au ”tras” prețul în sus a fost chiar prin legea plafonării în octombrie 2021, atunci când autoritățile au impus un preț de referință de 370 lei/MWh, preț de 2,4 ori mai mare decât prețul anului 2020 și de 1,8 ori mai mare decât prețul din septembrie 2021. Dacă înaintea stabilirii acestui preț de referință de către stat oferta de preț la consumatorul casnic era de 220 lei/MWh, după ”permisiunea” dată de stat furnizorilor de a se vinde gazele cu 370 lei/MWh, ofertele de preț a ajuns rapid să depășească această valoare.

Sugestiv în acest sens sunt estimările din tabelul de mai jos, care arată destinatația banilor plătiți de consumatori pentru gazele consummate în ultimii 3 ani.

Statul și-a crescut încasările din creșterea prețurilor la gaze cu 60%, în doi ani, dar are nevoie de mai mulți bani.

Atenționam în 25 februarie 2022 că Măsurile de scădere a prețurilor la gaze ale autoritățiilor, vor aduce prețuri mai mari la consumatori cu până la 130% (vezi aici). Astăzi ne dăm mirați, când Eurostatul arată că prețul gazelor în România a crescut cu 165%.

N.Red: Dumitru Chisăliță este președintele Asociației Energia Inteligentă