Agenția nucleară rusă, Rosatom, care deține o flotă de spărgătoare de gheață atomice, a dezvăluit că negociază cu companiile petroliere pentru a redirecționa transportul țițeiului rusesc din porturile Mării Baltice către Ruta Mării Nordului (RMN), care trece prin Arctica rusă, pentru a efectua mai ușor livrări spre Asia, potrivit El Periodico, citat de Rador.
„Embargoul impus de țările europene asupra aprovizionării cu petrol și produse petroliere rusești nu numai că a devenit o provocare, dar a deschis o nouă fereastră de oportunitate pentru a transporta mai multe mărfuri pe RMN", a declarat șeful Rosatom, Aleksei Lihacev, miercuri, pentru președintele rus Vladimir Putin.
Lihacev spune că Rosatom, împreună cu companiile rusești, lucrează în prezent pentru a „redirecționa petrolul rusesc din porturile baltice către Ruta Mării Nordului, cea mai sigură și mai atractivă rută". Datorită acesteia, a spus el, a devenit posibil „transferul multor activități de transport maritim de la Vest la Est" pe fondul sancțiunilor occidentale asupra navelor și asiguratorilor rusești, precum și asupra țițeiului și derivatelor rusești.
Ruta Arctică a fost lansată în 2011 de președintele rus Vladimir Putin, dar este un proiect de viitor, deoarece Kremlinul nu se așteaptă ca aceasta să funcționeze ca un coridor internațional cu drepturi depline până în 2035.
O navă trebuie să parcurgă 10.600 de kilometri pentru a ajunge de la orașul rus Murmansk până la portul chinezesc Shanghai, în timp ce dacă va alege să traverseze Canalul Suez va trebui să parcurgă 17.700 de kilometri.
În plus, traversarea prin Suez durează în medie 35 de zile, în timp ce artera promovată de Rusia economisește 10-12 zile per navă, ceea ce ar economisi până la 500 de milioane de euro pe an datorită „nivelului mai scăzut al emisiilor de dioxid de carbon carbon", potrivit Moscovei.
Prețul petrolului Brent a suferit recent cea mai mare depreciere în acest an (17% din aprilie). Experții se așteaptă ca prețul să revină la aproximativ 80 de euro barilul, deși volatilitatea este extremă. Exporturile rusești de petrol au fost peste 8,3 milioane de barili pe zi, un nivel foarte ridicat care influențează și piețele, în ciuda anunțului nerespectat de reduceri de producție.
Sancțiunile împotriva Rusiei cresc volatilitatea prețurilor, iar experții consideră că, în prezent, capacitatea de reacție a OPEC+ este mai mică decât în trecut. Dacă cererea chineză crește, prețurile ar putea crește oarecum.
În acest context, Lihacev a anunțat că Rosatom și cel mai mare producător independent de gaze naturale din Rusia, Novatek, plănuiesc să lanseze transportul pe tot parcursul anului, la începutul lui 2024.
Compania se așteaptă ca aproximativ 80% din gazul natural lichefiat (GNL) produs în lansarea planificată a proiectului Arctic LNG 2, cu o capacitate de 20 de milioane de tone pe an, să fie livrat pe piețele asiatice.
Luna trecută, viceprim-ministrul Alexandr Novak a declarat că țara va redirecționa anul acesta 140 de milioane de tone de țiței și produse petroliere către Asia și va furniza doar 80-90 de milioane de tone Europei din cauza sancțiunilor.
În 2022, Rusia a trimis 220 de milioane de tone de țiței și derivate ale petrolului în Europa. Șeful Rosatom a explicat că, anul trecut, traficul de marfă de-a lungul acestei rute a însumat 34 de milioane de tone, cu 2 milioane mai mult decât era de așteptat, și că obiectivul în acest an este să ajungă la 36 de milioane de tone.
„Colaborăm cu Ministerul Dezvoltării pentru Orientul Îndepărtat și cu companii pentru a atinge această cifră ambițioasă", a spus Lihacev.
Nu doar companiile rusești manifestă interes pentru Ruta Mării Nordului, ci și companii din celelalte țări BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) și din Orientul Mijlociu, potrivit șefului Rosatom.
„În acest sens, se lucrează la participarea partenerilor din țările prietene, nu doar în tranzit de-a lungul RMN, ci și pentru dezvoltarea infrastructurii", a spus el. Rusia prezintă Ruta Mării Nordului ca o alternativă viabilă la Canalul Suez, o opțiune din ce în ce mai accesibilă datorită retragerii și subțierii gheții din zonele arctice ale Rusiei, potrivit El Periodico.
1
3
