​Furnizorii de energie au înregistrat "profituri deosebite", dar au fost luate măsuri în vederea limitării acestora, a răspuns Ministerul Energiei, la solicitarea HotNews.ro, pe tema profiturilor fabuloase obținute anul trecut de către furnizorii de electricitate și gaze. Răspunsul instituției este plin de contradicții și a fost tranmis după ce HotNews.ro a dezvăluit că, în 2022, cei mai mulți furnizori au profitat de criza energetică, obținând câștiguri de sute de milioane de lei. De exemplu, un furnizor cu un singur angajat a obținut creștere de 18.346% a cifrei de afaceri și cu 3.298% a profitului.

Sebastian Burduja, ministrul energieiFoto: Guvern, Facebook

Ministerul Energiei susține că a cerut Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să verifice dacă măsurile de limitare a profiturilor sunt respectate, ceea ce înseamnă că există suspiciuni privind abuzuri pe piață.

Paradox: Ministerul Energiei critică Ministerul Energiei

Pe de altă parte, în mod paradoxal, tot Ministerul Energiei încearcă să ia apărarea furnizorilor, criticând statul, adică pe el însuși. Mai exact susține că în prezent, majoritatea furnizorilor se confruntă cu probleme financiare deosebite din cauză că nu și-au primit în totalitate subvențiile, aceasta în condițiile în care de deconturi se ocupă Ministerul Energiei alături de Ministerul Muncii.

(Până în acest moment, le-a fost decontată suma de 22,4 miliarde de lei. La sfârșitul lunii octombrie, mai erau restanțe de circa 1,3 miliarde lei).

"Trebuie spus ca in prezent majoritatea furnizorilor se confrunta cu probleme financiare deosebite, apărute ca urmare a întărzierilor din procesul de decontare a compensarilor acordate de stat în marja procesului de plafonare. Multe dintre aceste companii au făcut împrumuturi la bănci pentru a-și asigura lichiditățile necesare realizării activității de furnizare si o parte dintre aceștia chiar și-au atins limita de îndatorare", se arată în răspunsul Ministerului Energiei către Hotnews.ro.

Contradicție: Ministerul Energiei invocă o piață liberă în care furnizorii se bazează pe subvențiile de la stat

Ministerul Energiei vorbește despre o piață liberă bazată pe concurență, însă, în același timp, spune că pentru a fi respectate principiile unei economii de piață, trebuie asigurată subveționarea furnizorilor. Cât de concurențială poate fi o piață reglementată și subvenționată?

"Plafonarea prețurilor nu s-a realizat pentru binele furnizorilor, ci al consumatorilor, iar într-o economie bazată pe principii de piață și concurență, trebuie să onorăm obligațiile legale și să asigurăm sumele necesare compensării furnizorilor, care trebuie să livreze clienților energie electrică și gaze naturale la un preț inferior costurilor, în urma intervenției statului", precizează Ministerul Energiei.

Ministerul Energiei susține că cererea de energie și prețurile sunt tot mai ridicate, deși în realitate scad

Acesta mai spune că schema de compensare trebuie realizată "având în vedere că, prin acte normative, statul este cel care a plafonat prețurile la energie electrică și gaze naturale, pentru a proteja consumatorii – casnici si industriali – de efectul crșterii prețurilor".

Pentru a justifica această schemă, Ministerul Energiei spune că cererea și prețurile scad.

"Trăim într-o economie de piață, în care prețurile se stabilesc în funcție de cerere și ofertă și, în contextul revenirii economice înregistrate după pandemie și, mai ales, a celor două războaie care se derulează în prezent – iar unul dintre ele este foarte aproape de granița țării noastre – cererea de energie electrică și gaze este din ce în ce mai ridicată, iar prețurile urmează acest trend – la nivel global, nu doar în România", se mai arată în răspunsul Ministerului Energiei.

Realitatea este diferită: Chiar în acest moment, în prag de iarnă, pe bursa de la Amsterdam, cea mai relevantă bursă pentru piața europeană, prețul gazului este în jurul a 45 euro/MWh, cât era înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

Datele Eurostat arată că cererea de gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu 13,2% în 2022.

Cifrele de la INS făcute publice chiar săptămâna trecută arată că în România, consumul intern net de energie electrică a scăzut cu 7% în primele 9 luni ale anului.

Plafoanele au fost stabilite în 2022, când erau înregistrate recorduri de prețuri. Între timp, gazele și, automat, energia electrică s-au ieftinit la nivelul UE, iar schemele de plafonare/compensare au rămas nemodificate. Pe bursele europene, prețurile la gaze au ajuns să fie și cu aproape 90% mai mici față de vârfurile din 2022, iar la energie electrică, prețurile sunt de trei ori mai mici.

În urma aplicării acestor scheme, consumatorii trăiesc cu iluzia unor prețuri reduse la energia electrică și gaze naturale, realitatea fiind mult mai dură. Plătim miliarde de lei către furnizori, deși nu este clar cât de justificate sunt sumele în condițiile în care prețurile la electricitate și gaze au scăzut în toată Europa, și mai suportăm și efectele unei inflații crescute.

Ministerul Energiei: ANRE are obligația sa verifice aplicabilitatea componentei de furnizare

Răspunsul Ministerului Energiei, aproape în întregime în apărarea furnizorilor, se încheie cu ideea că "ANRE are obligația sa verifice aplicabilitatea componentei de furnizare, la valoarea stabilită in OUG 27/2022". De altfel, "ME a solicitat ANRE efectuarea unor astfel de verificari".

Ministerul Energiei amintește că prin OUG 27/2022, emisă încă din aprilie 2022, a fost limitata valoarea componentei de furnizare a energiei electrice la 73 lei/MWh pentru activitatea de furnizare a energiei electrice, respectiv la valoarea de 12 lei/MWh pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale.

Singura excepție de la această prevedere se efectuează pentru FUI – astfel, componenta de furnizare din preţurile aplicate clienţilor preluaţi în regim de ultimă instanţă este de 80 lei/MWh pentru activitatea de furnizare a energiei electrice, respectiv 13,5 lei/MWh pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale.

"De asemenea, pentru limitarea prețului de decontare în piata și pentru a “limita” apetitul furnizorilor de a achizitiona energie electrică la orice pret, s-a introdus o limită de decontare, initial la valoarea de 1300 lei/MWh, iar în prezent, coroborat cu introducerea mecanismului MACEE și scăderea prețurilor la electricitate, această limită este 900 lei/MWh", a mai transmis Ministerul Energiei.

Pentru mai multe amănunte, citește: