Estimarile privind costurile realizarii gazoductului Nabucco au crescut cu 58%, de la 5 miliarde de euro la 7,9 miliarde de euro, in principal din cauza avansului pretului otelului, a anuntat consortiul care dezvolta proiectul. In legatura cu sursele de gaz pentru Nabucco, consortiul a anuntat ca va incepe negocierile cu potentiali exportatori incepind cu mijlocul lunii iunie.
Nivelul de 5 miliarde de euro se baza pe un studiu de fezabilitate efectuat in anul 2005, relateaza agentia Reuters, citata de Mediafax. "De atunci, cotatia titeiului a crescut de peste doua ori, fapt care a condus la majorarea preturilor pentru toate sursele de energie si, implicit, in cazul otelului. in plus, exista o cerere mare de otel, pe fondul numarului important de proiecte mari si al interesului companiilor de otel de a profita de aceasta cerere", a declarat directorul Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek.
Acesta a adaugat ca economia si competitivitatea proiectului nu vor fi afectate, pentru ca preturile ridicate la energie indica faptul ca Nabucco este necesar si ca veniturile sale din activitatile de transport al gazelor naturale vor fi foarte profitabile.
Nabucco va fi finantat in proportie de o treime de actionari si doua treimi de banci. Mitschek a afirmat, marti, ca se asteapta ca o decizie privind constructia sa fie luata in primele luni din 2009, iar lucrarile sa inceapa in 2010. Proiectul necesita doua milioane de tone de otel, 200.000 de segmente de teava de otel si peste 30 de instalatii de compresare a gazului.
In legatura cu sursele de gaz pentru Nabucco, consortiul a anuntat ca va incepe negocierile cu potentiali exportatori incepind cu mijlocul lunii iunie. Actionarii consortiului au rezervat, in total, jumatate din capacitatea gazoductului pentru uz propriu.
Proiectul, cu o lungime de 3.300 de kilometri, are ca obiectiv transportul gazului extras in zona caspica si are ca punct de plecare Turcia, urmind sa tranziteze Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria. Gazoductul ar trebui sa intre in exploatare in 2012 si are o importanta strategica in eforturile Uniunii Europene de a-si reduce dependenta fata de gazul rusesc. Din consortiul care dezvolta proiectul fac parte OMV (Austria), Transgaz (Romania), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) si RWE (Germania).
