“Cifra de 100 de miliarde de metri cubi de gaz este o aberatie. Cu foarte mare grad de incertitudine, s-ar putea vorbi de 10 miliarde de metri cubi”, a declarat pentru HotNews.ro Theodor Orasianu, consultant petrolist [si, potrivit site-ului Rompetrol, consilier stiintific al grupului]. El sustine ca sunt mult exagerate cifrele vehiculate in legatura cu presupusele rezerve de petrol si gaz din Marea Neagra, dar spune ca Romania a castigat la Haga o victorie importanta de ordin strategic, istoric si moral. El sustine ca in zona Marii Negre nu exista pungi cu petrol si gaz, ci asa numite roci-rezervor.

Nota:Theodor Orasianu este geolog, membru al Societatii Elvetiene de Stiinte Naturale, fost consilier prezidential.

Orasianu sustine ca existenta unor rezerve este doar banuita, insa nu se stie cu certitudine daca exista sau nu zacaminte in zona Marii Negre. “Teritoriul castigat de Romania este mai degraba un drept moral si istoric, dar mediocru ca zacamant. Romania a mai castigat si din punct de vedere strategic, prin dublarea teritoriului economic din zona Marii Negre”, a explicat pentru HotNews.ro consultantul petrolist, fost sef de cercetare al grupului Petroconsultant din Elvetia.

El spune ca asa numita roca-mama din zona de nord a marii negre a generat exclusiv gaz. “Primele zacaminte de gaz in Marea Neagra au fost descoperite de Ucraina acum 40 de ani in partea de Nord-Vest a Marii Negre, la est de Crimeea si sud de Odessa. Cu ajutorul submersibilului SIVAS au forat sute de sonde dar nu s-a gasit decat gaz si condensat, un fel de petrol foarte fin asociat campurilor cu gaze”, a explicat Orasianu.

Consultantul petrolist afirma ca nu e vorba de pungi sau rezervoare de gaze, ci de asa numite roci-rezervor, roci de mare porozitate (gresii, nisipuri, nisipuri argiloase) in care exista, ca intr-un burete, gaz si eventual petrol.

Partea castigata de Romania, sustine Orasianu, este continuarea Orogenului Dobrogean (extinderea Dobrogei de Nord), in care nu s-au gasit pana acum cantitati importante de zacamant.

“Romania a mai avut avut in zona Marii Negre exploatarea zacamantului Lebada Est si Vest si Sinoe, insa acolo s-au descoperit rezerve care au asigurat consumul Romaniei pe un an, in schimb investitiile in exploatare au fost imense”, mai spune Orasianu. In concluzie, nu este exclus deloc descoperirea unor zacaminte minore de gaz, care sa asigure consumul pe 2-3 ani, “dar asta nu ne scoate din criza energetica nici pe departe”. Cat despre rezervele de petrol, Orasianu sustine ca s-ar putea situa intre 5 si 10 milioane de tone.

Agentia Nationala pentru Resurse Naturale: Extragerea gazului si petrolului din mare, cam de cinci ori mai scumpa decat pe uscat

Mihai Gherman, director general adjunct in cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale a explicat pentru HotNews.ro ce se intampla in continuare cu potentialele resurse de gaz si petrol de pe platoul continental din jurul Insulei Serpilor.

“In primul rand se vor delimita perimetre de eploatare. Lista cu perimetre se publica in Monitorul Oficial. Perimetrele apoi sunt concesionate. Potrivit Constitutiei resursele minerale de pe teritoriul Romaniei apartin statului si se valorifica prin concesionare unor companii. Orice companie, fie romaneasca sau straina poate concesiona aceste perimetre”, a explicat Mihai Gherman.

Reprezentantul ANRM a subliniat faptul ca statul nu investeste in aceste zacaminte. Nu se platesc nici un fel de studii sau evaluari. “Lucrarile de explorare sunt realizate de catre companiile care concesioneaza aceste perimetre. Se poate intampla ca resursele sa fie mai mari sau mai mici decat estimarile prezentate pana acum. Se poate intampla ca o companie sa concesioneze un perimetru si sa renunte pentru ca nu gaseste resursele estimate, atunci perimetrul revine in patrimoniul statului”, a mai explicat Mihai Gherman. Din exploatarea acestor resurse pe langa taxe si alte beneficii, statului roman urmeaza sa ii revina o redeventa de 10-13% din vanzarea resurselor de gaz sau petrol.

Exploatarea resurselor de pe mare ridica unele costuri sporite. Directorul Mihai Gherman a estimat ca numai costurile legate de lucrarile de explorare pot fi de cinci ori mai scumpe pentru un perimetru aflat pe platoul continental, fata de un perimatru aflat pe uscat. “Daca pe uscat o companie se poate descurca si cu 2-3 milioane de euro, in larg aceste costuri ajung si la 15-20 de milioane de euro, numai pentru lucrarile de explorare. Cat pentru exploatarea zacamintelor, acestea sunt rentabile numai daca sunt zacaminte mari. Fata de un zacamant de pe uscat un zacamant de pe platoul continental trebuie sa fie cam de cinci ori mai mare, altfel nu e rentabil”, a mai precizat Gherman.

Pentru extragerea gazului, spre exemplu compania care va castiga dreptul de exploatare trebuie sa construiasca o platforma marina care va fi conectata la mai multe sonde de extractie. Sondele respective se conecteaza la o conducta care face lagatura cu tarmul. “Gazul este mai intai procesat pentru a-l aduce la anumite standarde dupa care este trimis prin conducta respectiva. Oricum costurile de exploatare pot ajunge si la cateva sute de milioane de euro”, a mai explicat Mihai Gherman.