Noua strategie energetica, in dezbatere publica: Ministerul Economiei vrea crearea a doua companii care sa produca energie cu 45 de euro pe MWh. Structurile de conducere vor fi diminuate

Vineri, 19 iunie 2009, 14:14 Economie | Energie

Ministerul Economiei a introdus in dezbatere publica noua strategie energetica. Documentul postat pe site-ul ministerului nu prezinta o strategie clara, fiind supuse analizei trei variante de restructurare in sectorul energiei electrice. Insa, unul dintre scenarii are castig de cauza in fata celorlalte doua.

Au fost analizate, in total, 13 scenarii, dintre care sunt luate in considerare trei, acestea primind cel mai mare punctaj. "Rezultatele analizei multicriteriale pun in evidenta faptul ca Optiunea F –Scenariul F3 – 2 societati mari si 3 societati mici si Optiunea E - Scenariile E1 – 5 societati, respectiv E2 – 4 societati, au cel mai bun punctaj (21 puncte) dintre scenariile supuse analizei multicriteriale", se arata in documentul pus in dezbatere publica.

Scenariul F3 presupune infiintarea a doua mari societati. Din prima mare sociatate urmeaza sa faca parte complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova, unitatile 1 si 2 de la Cernavoda, hidrocentralele Valcea si Slatina, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) si o parte din Electrica. In cealalta societate vor fi CTE Deva, CET Paroseni, ELCEN, hidrocentralele Portile de Fier, Caransebes, Hateg, Arges, Cluj, Bistrita, Sibiu, Sebes, Buzau, Targu Jiu, Compania Nationala a Huilei (CNH), cealalta parte din Electrica si Romgaz.

Scenariul E1 presupune infiintarea a cinci societati. Compania A ar cuprinde centralele Rovinari, Borzesti si hidrocentralele Sebes, Hateg, Arges. Compania B ar fi formata din Turceni, Doicesti, hidrocentralele Tg. Jiu, Slatina si Cluj. Compania C ar avea in componenta centralele Deva, Bucuresti Sud, Bucuresti Vest, Grozavesti, Progresu, Palas, Braila si Valcea. Compania D ar cuprinde Craiova, Paroseni, Galati, hidrocentralele Caransebes, Buzau, Sibiu si Bistrita. Compnia E ar fi formata din Nuclearelectrica, Drobeta si Portile de Fier.

Scenariul E2 presupune infiintarea a patru societati. Prima companie ar avea in componenta Rovinari, Borzesti, Bucuresti Sud, Mures, hidrocentralele Buzau, Sebes, Slatina si Bistrita. A doua companie ar fi formata din Turceni, Braila, Bucuresti Vest, Grozavesti, Progresu, Titan, Palas, Galati, Targu Jiu, Caransebes si Valcea. A treia companie ar uni Craiova, Deva, Paroseni, Doicesti, Arges, Hateg, Sibiu, Cluj. Ultima companie ar fi formata din Nuclearelectrica, Drobeta si Portile de Fier.

Scenariul F3 este preferat, fiind de altfel recomandat de Ministerul Economiei. "Un avantaj major, care detaseaza Scenariul F3 de Scenariile E1 si E2 este acela ca in Scenariul F3 formarea celor doua societati noi se realizeaza prin comasarea structurilor existente, cu minimum de modificari ale acestora din punct de vedere juridic. Un alt avantaj al Scenariului F3 este acela ca gruparea dupa criterii de combustibil utilizat (lignit-apa-uraniu in Societatea 1, respectiv huila-apagaze naturale in Societatea 2) creeaza posibilitatea includerii in cele doua companii a SNLO, respectiv CNH si ROMGAZ, precum si a celor trei companii de distributie (Electrica) ramase neprivatizate", se arata in document. In cadrul Scenariului F3, in plus fata de cele doua mari societati propuse vor ramane activi si ceilalti producatori: Galati (Societate mixta Termoelectrica – CEZ), Borzesti (Societate mixta Termoelectrica – Electrabel Gaz de France), Braila (Societate mixta Termoelectrica – EoN/ENEL), Doicesti (Societate mixta Termoelectrica – Mechel) si CET Drobeta (in cadrul RAAN).

Avantaj: crearea unui cost unitar. Dezavantaj: dificultati in ceea ce priveste contractele bancare

In cazul primei societati care va avea o cota de piata de 48%, in urma combinarii resurselor lignitului cu productia hidro si cea nucleara, se va obtine un pret mediu de productie de 44 euro pe MWh. In cazul celei de a doua societati care va avea o cota de piata de 44%, combinatia huila + apa + gaze naturale ar determina un cost de 45 euro pe MWh. Aceasta in conditiile in care la ceilalti producatori, costurile depasesc 100 de euro ajungand pana la 144 de euro pe MWh. In acest moment, Hidroelectrica, cel mai ieftin producator, are costuri de 26 euro pe MWh, iar Termoelectrica, cel mai scump producator, produce cu peste 100 euro pe MWh.

Printre avantajele enumerate in cadrul strategiei propuse se numara crearea unui cost unitar actualizat al energiei electrice, posibilitatea atragerii de capital privat prin listarea la bursa si efectuarea unor investitii in sectorul termoenergetic, acesta fiind domeniul cel mai sensibil din sectorul energetic. Un alt avantaj este crearea unor companii integrate prin includerea in cadrul celor 2 companii de distributie a sucursalelor Electrica neprivatizate ( Muntenia Nord, Transilvania N, Transilvania S). De asemenea, vor fi diminuate considerabil suprastructurile de conducere existente.

Dar exista si dezavantaje, acestea fiind: reconsiderarea procesului de privatizare in sectorul producerii de energie electrica si reconsiderarea actualelor contracte de imprumuturi bancare.

Trebuie sterse datoriile

In urma elaborarii noii strategii energetice, marile beneficiare vor fi societatile din sectoarele termo si minier. In urma restructurarii, aceste societati vor fi curatate de datorii, urmand sa functioneze alaturi de unitati profitabile, precum cele din sectorul hidro.

Pentru ca cele doua companii energetice sa fie infiintate, trebuie rezolvata, in primul rand, problema datoriilor. In acest sens, Ministerul Economiei vrea sa stearga datoriile istorice, pentru ca aceste societati sa fie introduse "curate" in marile companii. Cele mai mari probleme le inregistreaza Compania Nationala a Huilei. CNH este cel mai mare datornic la stat, suma ajungand la aproximativ cinci miliarde de lei, din care 3,5 miliarde de lei sunt la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale. Restul reprezinta datorii la bugetul asigurarilor de sanatate si la cel al somajului. Ministrul economiei l-a informat pe comisarul european despre acordarea subventiilor la huila pentru CNH, avand in vedere ca in decembrie 2010 exprira termenul pana la care se pot acorda ajutoare de stat. De asemenea, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia are datorii de 141 milioane de lei

Stergerea datoriilor este un proces dificil avand in vedere ca trebuie si acordul Comisiei Europene, fiind vorba de un ajutor de stat. Dupa ce va fi stabilit modul in care vor fi infiintate cele doua companii energetice, autoritatile vor cere si acceptul Comisiei.