Centralele energetice au inceput sa dea mari batai de cap autoritatilor romane. Multe centrale sunt ineficiente si au acumulat datorii imense, fapt care le face candidate la inchidere. De altfel, la inceputul anului, Comisia Europeana a anuntat ca Romania detine cele mai multe unitati care trebuie inchise pana in 2015 din cauza ca nu se incadreaza in normele de poluare stabilite de UE. In aceste conditii, autoritatile incearca sa dea o mana de ajutor, sprijin care ar putea costa Romania multe miliarde de lei.

Ministrul administratiei si internelor, Dan Nica, a anuntat, recent, ca 35 de CET-uri vor beneficia de stergerea unor datorii la stat de peste un miliard de lei. "Decizia a fost ca, impreuna, sa asistam autoritatile locale care au in subordine aceste CET-uri, sa depuna diligentele necesare pentru obtinerea aprobarii de ajutor de stat si sa putem radia toate aceste datorii, inclusiv cele istorice“, a spus Dan Nica. Cu alte cuvinte, Guvernul vrea sa ceara aprobarea Comisiei Europene pentru stergerea acestor datorii. Potrivit lui Nica, cele mai afectate primarii care au in administrare CET-uri sunt Iasi, Brasov, Pitesti, Focsani si Galati, unde subventiile pentru incalzire, din fonduri locale, depasesc 50%, existand riscul falimentului.Sistemele centralizate de incalzire deservesc, in prezent, peste 1.600.000 de apartamente, din care 571.000 se afla in Bucuresti.

La nivelul Europei, Romania are cel mai mare numar de centrale care vor fi inchise, 41, reprezentand aproximativ 22% din capacitate, insa cele mai multe sunt de dimensiuni mici si au fost construite in perioada comunista.

Guvernul s-a mai gandit la o solutie, insa este extrem de costisitoare si necesita o perioada lunga de timp. Aceasta solutie presupune inlocuirea centralelor vechi cu centrale de cogenerare de inalta eficienta. Practic, Guvernul intentioneaza sa acorde un ajutor de stat producatorilor de energie electrica si termica ce detin sau exploateaza comercial centrale de cogenerare de inalta eficienta. Sprijinul va fi acordat lunar beneficiarului, sub forma unui „bonus”, pentru fiecare unitate de energie electrica produsa in cogenerare si vanduta pe piata concurentiala. Bugetul schemei este de 17,23 miliarde de lei (4,06 miliarde de euro) pentru perioada 2010-2023, pentru 500 de agenti economici. Aceasta inseamna un efort de peste 307 milioane de euro anual, adica 600.000 euro anual pentru fiecare beneficiar.

Cele mai multe CET-uri sunt construite in anii '60

Unitatile de termoficare utilizeaza cazane vechi de zeci de ani. Exista CET-uri ca Timisoara si Gurabarza care au cazane din anii ’30. Cele mai multe sunt construite prin anii ’60. Cu toate acestea, statul a considerat ca inca pot fi mentinute in functiune, chiar daca este nevoit sa pompeze sume mari de bani in ele. Sistemele sunt realizate dupa tehnologii anterioare crizei energetice din 1972, au randamente scazute, pierderi intre 25% si 35% si costuri ridicate de productie.

Multi ani la rand, statul a sprijinit financiar aceste unitati, insa UE a impus eliminarea, din 2007, a subventiilor la energia termica. Totusi, in unele cazuri, autoritatile locale au decis sa suporte 50% din costuri, pentru ca pretul la energia termica pentru populatie sa nu explodeze pe timp de iarna.

In Romania, pierderile energetice sunt, in medie, de 30-35% din consumul de resurse primare, potrivit unui studiu privind securitatea energetica a Romaniei, elaborat de Institutul European din Romania. Consumul ineficient de energie este demonstrat si de faptul ca Romania inregistreaza o intensitate energetica primara si finala extrem de ridicata, de aproape 4 ori mai mare decat media UE.