Jocurile geopolitice in Europa de Est: Bulgaria intoarce spatele Rusiei, care se orienteaza spre Romania

Joi, 17 iunie 2010, 19:53 Economie | Energie

Bulgaria, care a refuzat, practic, participarea la constructia in comun a centralei atomice Belene si a oleoductului Burgas-Alexandropolis, poate pierde inclusiv proiectul South Stream. Gazprom a anuntat ca a inceput pregatirea documentatiei tehnico-economice pentru traseul alternativ pe teritoriul Romaniei. In context, Nezasivimaia gazeta este de parere ca Rusia trebuie sa-si regandeasca politica in Balcani, iar Romania e una din optiuni.

Kommersant scrie ca din apele Marii Negre, conducta South Stream va iesi nu in Bulgaria, ci in Romania. Pana acum, aminteste cotidianul, Gazprom intentiona sa construiasca in Romania o simpla ramificatie de la conducta principala.

„Gazoductul va iesi pe malul bulgaresc si Romania nu va fi cu siguranta tara de tranzit”, spunea in aprilie 2010 seful companiei ruse, Aleksei Miller. Dar la sfarsitul saptamanii trecute, seful diplomatiei bulgare, Marin Raikov, a declarat ca South Stream „ridica numeroase semne de intrebare” si ca proiectul concurent, Nabucco, este mai important pentru tara lui. Autoritatile ruse, noteaza Kommersant, nu au comentat demersul Sofiei.

In schimb, pozitia Gazprom s-a schimbat radical. „Am avut o discutie foarte deschisa si la subiect cu domnul Videanu. Am vorbit despre posibila participare a Romaniei la proiectul South Stream”, a anuntat pe 16 iunie Aleksei Miller dupa o intilnire la Moscova cu Adriean Videanu.

Directorul firmei de consultanta East European Gas Analysis, Mihail Korchemkin, spune ca Gazprom mai are si alte disesiuni cu Bulgaria. Partile negociaza prelungirea unuia dintre cele doua contracte de livrare a gazelor naturale dupa 2010. Sofia insista pe excluderea din schema a intermediarului Overgaz Inc.

Teoretic, apreciaza expertul, partile pot ajunge la un compromis in privinta South Stream: gazoductul poate merge pe doua tronsoane prin Bulgaria spre Grecia si sudul Italiei, si pe alte doua prin Romania spre Serbia, Ungaria, Austria, Slovenia si nordul Italiei. „In acest caz, lungimea insumata a conductei se reduce, si proiectul devine mai ieftin”, estimeaza Korchemkin.

„Traseul prin Romania in Italia via Slovenia este chiar mai avantajos decat prin Bulgaria, pentru ca gazoductul poate fi construit pe acelasi coridor cu oledocutul Constanta –Trieste”, explica, la randul sau, surse apropiate Gazprom. „Acest lucru va reduce din cheltuieli si va usura obtinerea aprobarilor necesare din partea instantelor de resort”.

Rusia cauta un inlocuitor pentru fostul aliat Bulgaria

Intr-un articol dedicat situatiei, Nezasivimaia gazeta este de parere ca Rusia trebuie sa-si regandeasca politica in Balcani. Pentru ca, precizeaza ziarul citand punctul de vedere al analistilor consultati, in spatele tuturor necazurilor cu care se confrunta Rusia in aceasta regiune se afla influenta exercitata de UE si SUA.

In plus, dezintegrarea Iugoslaviei si acutizarea divergentelor americano-turce au trezit in Bulgaria speranta de a deveni putere regionala. Un obiectiv pe care Sofia intentioneaza sa-l atinga transformand Bulgaria in centrul de influenta americana in Europa de sud. De aici – accentuarea curentului antirus in politica Bulgariei.

In aceasta situatie, Rusia trebuie sa-si regandeasca prioritatile in Balcani. Moscova trebuie sa lupte pentru pastrarea „resursei bulgare”. Dar, in perspectiva, Moscova trebuie sa-si gaseasca un partener alternativ. Teoretic sunt posibile trei variante.

   1. Dezvoltarea relatiilor cu Turcia. Moscova si Ankara au pe masa de lucru mai multe proiecte. Dar dezvoltarea dialogului cu Ankara presupune acordul Rusiei pentru o revizuire partiala a Conventiei de la Montreaux, din 1936. Inca din 1994, Turcia a inasprit regulamentul de trecere a navelor petroliere prin Bosfor si Dardanele. Dar Rusia pune prea multa patima cand este vorba sa interpreteze intarirea controlului asupra stramtorilor.

   2. Intarirea dialogului cu Romania. Incepand cu 2007, Moscova si Bucuresti discuta folosirea teritoriului romanesc pentru exportul de hidrocarburi rusesti. In favoarea apropierii de Romania poate juca inclusiv atitudinea prin traditie negativa a Bucurestiului fata de intarirea pozitiei Bulgariei. Dar la Bucuresti sunt numerosi sustinatori ai sporirii influentei in Moldova – pana la unificare. Ce caracter vor dobandi relatiile cu Chisinau, Budapesta, Kiev si Belgrad in cazul unei cresteri a colaborarii cu Romania?

   3. Dezvoltarea relatiilor cu Ungaria. Scopul poate fi constructia unor oleo- si gazoducte din Ucraina in Serbia si Muntenegru, cu ocolirea Balcanilor de est. Realizarea acestei variante ar conduce la renasterea dialogului politic dintre Moscova si Budapesta din 2005-2007. Dar varianta conductelor ungare ar fi legat de Ucraina. Incerta ramane, de asemenea, disponibilitatea statelor adriatice – Slovenia si Croatia – de a reveni la proiectul Drujba – Adria.