Romania detine un surplus de 300 de milioane de unitati de emisii de dioxid de carbon (AAU-uri). Erau foarte valoroase in urma cu doi-trei ani, iar daca ar fi fost vandute atunci, Romania ar fi putut obtine cu usurinta circa 3 miliarde de euro. Intre timp, s-au devalorizat, statul putand obtine in prezent doar maxim 1,2 miliarde de euro. Guvernul s-a mobilizat foarte greu si nu a reusit nici pana acum sa comercializeze aceste unitati, legislatia necesara fiind adoptata abia anul trecut. Dupa un an de la adoptare, Executivul a constatat ca legislatia trebuie schimbata pe motiv ca "unele prevederi sunt nejustificat de restrictive". Autoritatile au gasit chiar si o scuza: lipsa de experienţă în ceea ce priveste aspectele procedurale.HotNews.ro a incercat sa obtina de la Ministerul Economiei informatii legate de stadiul comercializarii AAU-urilor, insa raspunsurile oferite sunt parelele cu subiectul.
Termenul limita pentru vanzarea surplusului de certificate de emisii de dioxid de carbon este 2012, fara a mai putea fi reportate. Romania poarta inca din vara anului trecut negocieri cu companii din tari care nu si-au indeplinit obligatiile din protocolul de la Kyoto, precum Japonia, Spania, Portugalia sau Canada. Cel putin asa au spus in mai multe randuri oficiali ai Ministerului Economiei si Ministerului Mediului. Insa, nu s-a concretizat niciuna din aceste negocieri. Intre timp, pretul a scazut la circa 4 euro pe certificat, fata de aprox. 10 euro cat era in 2009-2010. Pretul a scazut odata cu interesul unor state puternic industrializate de a cumpara aceste certificate.
- Romania are un surplus de certificate alocate pentru perioada 2008-2012, prin protocolul de la Kyoto, deoarece a poluat mai putin. Cu cat o tara este mai puternic industrializata, cu atat polueaza mai mult.
Autoritatile romane ar fi putut sa vanda aceste certificate inca de acum cativa ani, inainte de a aparea alte state dispuse sa le valorifice. Insa, din cauza unor neintelegeri intre Ministerul Mediului si Ministerul Economiei legate demodul in care vor fi utilizati banii obtinuti, Guvernul a aprobat cu foarte mare intarziere legislatia care sa permita valorificarea ceritificatelor. Desi erau constiente de faptul ca se afla in intarziere, autoritatile au adoptat legislatia abia in urma cu un an.
Acum, Guvernul a ajuns in situatia in care considera ca trebuie schimbata legistatia si in acest sens au fost supuse dezbaterii publice un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea HG 432/2010 privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi si un proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 29/2010 privind valorificarea surplusului de unităţi ale cantitaţii atribuite României prin Protocolul de la Kyoto.
Modificarile se refera la flexibilizarea procedurilor de negociere si de tranzactionare. Initiatorii actelor normative (Ministerul Economiei si Ministerul Mediului) spun ca prin aceste modificari se asigură premisele valorificarii surplusului de unitati de emisii de dioxid de carbon (AAU-uri) la o valoare de peste 1,2 mld euro prin contracte de stat şi prin agenţi specializaţi.
- "Deşi s-au primit mai multe scrisori de interes pentru cumpărarea de AAU-uri, în cadrul discuţiilor şi negocierilor care au avut loc, nu s-au putut inregistra progresele asteptate deoarece legislaţia în materie cuprinde unele prevederi nejustificat de restrictive, care nu sunt impuse de Protocolul de la Kyoto şi nu decurg din prevederile acestuia", se arata in nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Scuza Guvernului: lipsa de experienta
"Această situaţie se datorează faptului că, la data elaborării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2010, România nu efectuase nicio tranzacţie de comercializare a AAU-urilor, neavând experienţă în ceea ce priveste aspectele procedurale şi uzanţele internaţionale pe care le implică realizarea unor astfel de tranzacţii", precizeaza nota de fundamentare.
Guvernul mai vede o piedica si in faptul ca informatiile legate de astfel de tranzatii sunt limitate. "În acelaşi timp, trebuie menţionat că pentru acest tip de tranzacţii nu există burse/platforme reglementate la nivel internaţional, informaţiile despre comercializările de AAU-uri fiind limitate. În acestă „piaţă” se înregistrează un dezechilibru major între oferta de cca 8 mld. AAU-uri, şi cererea de cca 200 mil. AAU-uri. Având în vedere cele de mai sus, precum şi interesul Romaniei de a valorifica surplusul de cca 300 mil AAU-uri, apare necesitatea modificării şi completării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2010, în sensul flexibilizării procedurilor de comercializare a surplusului de AAU-uri", mai precizeaza nota de fundamentare.
Ce intreaba HotNews si ce raspunde Ministerul Economiei
Pentru a afla mai multe amanunte despre stadiul comercializarii acestor certificate, HotNews.ro a solicitat Ministerului Economiei mai multe informatii.
Intrebarile erau urmatoarele:
- Cu ce state/companii se poarta negocieri in acest moment pentru vanzarea surplusului de certificate de emisii de dioxid de carbon?
- In ce stadiu se afla aceste negocieri?
- Cand, catre ce state, ce cantitati si la ce valoare vor fi vandute primele certificate?
- De ce nu au fost vandute pana acum?
- In ce masura exista riscul ca Romania sa ramana cu aceste certificate nevandute?
Raspunsul dat de Ministerul Economiei este uluitor, ocolind efectiv subiectul abordat. Raspunsul integral este urmatorul:
"Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră sunt elemente caracteristice operării schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.780/2006 cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru anul 2007 şi perioada 2008-2012, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră au fost alocate cu titlu gratuit fiecărei companii care deţine o instalaţie/instalaţii care intră sub schema de comercializare sus menţionată. Alocarea s-a făcut prin Planul Naţional de Alocare – aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.60/2008.
Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră alocate companiilor constituie proprietatea acestora şi, în consecinţă, sunt gestionate de aceste companii conform deciziilor proprii, avându-se în vedere faptul că, până la 30 aprilie a fiecărui an, în perioada 2009-2013, aceste companii trebuie să înapoieze autorităţii competente un număr de certificate egal cu cantitatea de emisii raportată şi verificată pentru anul precedent (1 certificat de emisii de gaze cu efect de seră = 1 t emisii CO2 echivalent)".
- HotNews.ro asteapta un raspuns mai aproape de subiect din partea Ministerului Mediului.
La ce se refera modificarile actelor normative
- Definiţia contractului de stat, care permite comercializarea către o entitate care are un cont valid şi activ ce poate deţine AAU-uri, deschis în registrul naţional al unui stat prevăzut în anexa B a Protocolului de la Kyoto şi parte la acesta;
- Introducerea definiţiei pentru „contractul de facilitare a comercializării surplusului de AAU-uri – înţelegere încheiată de către Guvernul României cu un agent specializat, selecţionat în condiţiile legii, să acţioneze în numele şi pe seama sa, în vederea identificării de cumpărători şi facilitării valorificării surplusului de AAU3 uri”;
- Abrogarea alin.(1) al art.5, pentru a lăsa delegaţiei de negociere (conform Memorandum-ului aprobat de Guvern, este formată din ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, ministru mediului şi pădurilor, ministrul finanţelor publice, ministrul afacerilor externe şi un consilier al primului ministru) posibilitatea de a se stabili prin contractul de stat mecanismul de plată şi momentul transferului dreptului de proprietate asupra AAU-urilor;
- Pentru valorificarea eficientă a surplusului de AAU-uri Guvernul României să poată încheia şi contracte pentru facilitarea comercializării surplusului de AAU-uri.
Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera in Romania
* Romania este Parte atat la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC), cat si la Protocolul, la aceasta Conventie, semnat la Kyoto. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG) asumat de catre Romania este de 8% fata de anul de baza 1989.
* Fiecare stat inclus in Anexa B a Protocolului de la Kyoto are dreptul sa emita o anumita cantitate de emisii de GHG in conformitate cu cantitatea atribuita prin Protocol. Unitatile cantitatii atribuite (AAU) sunt efectiv inregistrate, tranzactionate si urmarite prin Registrului National al emisiilor de GHG (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent). Cantitatea atribuita este proprietatea privata a statului roman.
* Conform ultimului inventar national al emisiilor de GHG transmis Comisiei Europene, nivelul emisiilor de GHG din anul 2008 (145 milioane tone CO2 echivalent) este cu circa 38% mai scazut decat valoarea tinta medie prevazuta de Protocolul de la Kyoto in perioada 2008-2012.
* Astfel, in concordanta cu proiectiile emisiilor de GHG pentru perioada 2008-2012, Romania isi va indeplini angajamentul de reducere cu 8% a emisiilor, fara masuri suplimentare de reducere.
Romania are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor de 60.000.000 t CO2 echivalent, anual, in perioada 2008-2012. Pentru perioada 2008-2012, surplusul de AAU-uri care se comercializeaza este de maxim 300.000.000 de unitati (AAU-uri). AAU-urile sunt unitati ale cantitatii atribuite de emisii de gaze cu efect de sera (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent).
Sumele obtinute din comercializarea surplusului de AAU-uri constituie sursa de finantare pentru proiectele care genereaza reduceri de emisii de gaze cu efect de sera, cu precadere in sectorul energetic, pentru pregatirea in vederea aplicarii pachetului legislativ schimbari climatice - energii regenerabile. Banii obtinuti se vor utiliza in proportie de 98% pentru investitii verzi si 2% pentru campanii de informare. Beneficiarii pot fi atat operatorii economici, cat si autoritatile statului.
Tipurile de proiecte care pot fi finantate din vanzarea surplusului de AAU-uri:
* tehnologii curate, incluzand, fara a se limita la, gazeificarea carbunelui, cogenerare de inalta eficienta;
* modernizarea si reabilitatea grupurilor energetice;
* cresterea productiei de energie din surse regenerabile;
* imbunatatirea utilizarii eficiente a energiei in cladiri;
* reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in agricultura;
* reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in transporturi, prin stimularea utilizarii autovehiculelor hibrid si a celor electrice;
* impadurirea unor suprafete de terenuri, inclusiv a terenurilor agricole degradate;
* managementul deseurilor cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
1
19
