Care vor fi efectele pe piata romaneasca si europeana in urma modificarii conventiei? In ce masura poate reprezenta aceasta renegociere un punct de plecare pentru reducerea preturilor la gazele rusesti? Cum poate fi explicata aceasta renegociere in conditiile in care Romania este implicata in proiecte pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze? Dr. Ionut Purica, expert in energie, a discutat online cu cititorii HotNews.ro pe aceste teme.
Ionut Purica, scurt CV:
In prezent expert pentru energie si mediu in Academia Romana, Institutul de Prognoza Economica, si Director Executiv al Centrului de Consultanta Energetica si Ambientala. A lucrat pentru Banca Mondiala, Ministerul Mediului, Renel si ENEA. Este autorul mai multor articole si lucrari pe teme legate de energie. Este doctor in economie si inginerie.
Context
Potrivit datelor Gazprom, anul trecut, au ajuns in Romania 2,6 miliarde metri cubi de gaze rusesti. Renegocierea conventiei este necesara in vederea alinierii cu legislatia europeana, sustine Ministerul Economiei. In forma actuala a conventiei, "gazele naturale ce se vor livra din Federatia Rusa in Romania, pentru nevoile consumatorilor de pe teritoriul acesteia, nu pot fi exportate in terte tari fara acordul Gazprom".
Astfel, prin eliminarea acestei prevederi, Romania va avea dreptul sa revanda fara probleme gazele venite din Rusia. Pentru acest lucru mai trebuie rezolvata problema tehnica, si anume pregatirea conductei Arad-Szeged pe sensul de export, finalizarea conductei Giurgiu-Ruse si realizarea interconectarii cu Serbia.
Astfel, prin eliminarea acestei prevederi, Romania va avea dreptul sa revanda fara probleme gazele venite din Rusia. Pentru acest lucru mai trebuie rezolvata problema tehnica, si anume pregatirea conductei Arad-Szeged pe sensul de export, finalizarea conductei Giurgiu-Ruse si realizarea interconectarii cu Serbia.
Aceasta renegociere are loc intr-un moment in care Europa incearca sa scape de dependenta de gazele rusesti. De altfel, Romania se afla implicata in proiecte europene de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze, precum Nabucco si AGRI. Pe de alta parte, vizeaza si proiectul rusesc concurent celor europene, si anume South Stream. Reprezentantii Ministerului Economiei considera ca nu a pierdut cursa pentru implicarea Romaniei in proiectul South Stream, chiar daca la Sofia tocmai a fost semnat cu Rusia un acord-cheie pentru construirea unei sectiuni din conducta pe teritoriul bulgar.
In timp ce Romania se afla in plina renegociere a conventiei semnate cu Rusia in 1996, fapt care ar putea duce la cresterea livrarilor de gaze pana la de patru ori, Bulgaria a anuntat ca vrea sa reduca masiv importurile din Rusia. Intentiile Bulgariei ridica mari semne de intrebare in conditiile in care a tot purtat discutii cu Rusia pe tema implicarii in proiectul South Stream. In cateva luni, Gazprom va face publice rezultatele studiului de fezabilitate a proiectului, fiind luate in calcul doua posibile rute de tranzit: Prin Bulgaria sau prin Romania. Pana acum, Bulgaria a fost vazuta ca fiind preferata de Rusia, mai ales ca in noiembrie, anul trecut, un acord de infiintare a unei companii comune care va proiecta, construi si coordona segmentul bulgar al conductei South Stream.
- Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
Ce impact ar avea renegocierea conventiei, (cresterea capacitatii de import si oportunitatea exportului) asupra resurselor de gaz natural din Romania. Ar fi posibila o "ecnomisire" a resurselor noastre, utila cazul in care, sa zicem, rusii inchid robinetul? (cred ca in dinamicile socio-politice de azi, orice e posibil). Cresterea dependentei de gazul rusesc ar putea avea un impact major in conditii de criza? Daca tot importam, exista macar planuri de crestere a rezervelor nationale? Multumesc
Adica: Nu e o vorba de o Conventie Rusia/Romania ci de o Conventie intre Guvernele (de atunci) ale Rusiei si Romaniei ceia ce nu e chiar acelas lucru! Apoi trebuie vazut daca din punct de vedere juridic mai este efectiva! (au trecut 15 ani)
Prevederea Conventiei de a se mai face o conducta mare pe teritoriul Romaniei pentru gazele rusesti catre Turcia a fost indeplinita in 2002 cu eforturi (exemplare) de catre entitatile romane in peisajul economic si social de atunci dar cealanta prevedere fundamentala referitoare la continuarea importurilor de gaze din Rusia in Romania (dupa expirarea in 2000 a Contractului Orenburg) a ramas pe undeva la o firma numita IMIX sau IMPREX sau asa ceva (din ROMANIA) cu rezultate si efecte comentate de media si chiar de expertii nostri in materie in ultimii 10 ani.
Romgaz, bratul nostru inarmat in materie de surse de gaze naturale, este unul din clientii firmei mentionata mai sus in legatura cu care imi declar incompetenta de a o vizualiza in peisajul nostru energetic, peisaj care ca si in alte situatii se dovedeste a fi mioritic.
Chestia cu emotiile privind reexportul poate fi valabila pentru o tara non UE care nu are posibilitatea sa-si valorifice nici avantajul apartenetei sale sale la UE si nici dorinta de a-si valorifica clauza de renegociere a Contractului prevazuta de acesta din urma.
Va rog frumos sa vedeti (macar dupa protocolul Madrid si procesul Lisabona) ca guvernele (tarile, daca vreti) fac politici iar contractele comerciale (nu mai putin importante decat politicile) le perfecteaza "undertakings" adica agentii comerciali de piata. Who are they in our case?
In cazul nostru, agentii comerciali sunt reprezentati de Trasngaz care are contracte de import de gaze prin intermediul unor companii controlate de Gazprom. Unul dintre lucrurile care ar imbunatati pretul de import ar fi, evident, negocierea directa cu Gazprom. Dar nu intodeauna Gazprom prefera aceasta situatie, mai ales in cazul unor cantitati mici, 2-3 miliarde de metri cubi de pe an pe care le consuma Romania.
AGRI suna mai interesant, dar cei din industrie nu prea inteleg de unde o sa ia Azerbaidjanul gazul necesar, tara fiind cunoscuta mai mult ca producator/exportator de petrol, nu de gaze.
Despre tevi prin Grecia probabil ca nici nu mai are rost sa discutam in contextul actual.
Privind lucrurile din cealalta perspectiva, in cei mai bine de 20 de ani de la sfarsitul razboiului rece, o singura conducta s-a facut in zona fara Rusia -- BTC.
Ce sanse REALE considera invitatul dvs. ca au toate aceste proiecte? As aprecia niste numere, chiar si nejustificate, doar pe baza de "sentiment", mai degraba decat obisnuitul discurs politic mobilizator (nu ca dl. Purica ar fi cunoscut pentru asa ceva...).
As fi de asemenea curios sa aflu ce crede dl. Purica despre recentul anunt al Goldman Sachs (da, ACEI Goldman Sachs...), conform caruia Arabia Saudita a depasit momentul peak oil in 2008. .. si implicit despre teoria "platoului ondulatoriu" in materie de hidrocarburi.
Multumesc si salutarile mele cele mai cordiale pentru un fost coleg.
Arabia Saudita reprezinta exportatorul major de petrol in acest moment, dar nu singurul. Utilizarea Arabiei Saudite ca exportator in ultimele decenii de catre economiile dezvoltate este normal sa conduca la depasirea varfului de productie (in general, varfurile gasite de zacaminte in urma forajului este cam la 30 de ani de varful de productie). Este clar ca aparitia tehnologiilor pentru gaze de sisturi, precum si gasirea mai ales in Canada a rezervelor mari de petrol de sisturi, precum si zacamintele de gaze naturale sub forma de hidrati din Marea Neagra conduc la perspectiva trecerii de pe consumul major de petrol pe consumul major de gaz. De altfel, tehnologiile de transport care se dezvolta astazi tintesc motoare cu gaz, celule de combustie, motoare electrice care sa inlocuiasca motoarele standard cu benzina si motorina. Cu speranta ca aceste tehnologii vor penetra suficient de repede pentru a nu lasa trecerea varfului petrolului sa dezvolte negativ dezvoltarea economica mondiala.(Pentru date numerice luati legatura cu HotNews care va va da numarul meu de telefon).
Chiar daca este inca o cale indelungata pana ce gazele vor fi confirmate ca sunt recuperabile tehnic si comercializabile in Europa, revolutia produsa de succesul explorarii la scara mare, in America de Nord (in SUA pretul gazului este de 4 $ BTU si se anticipeaza ca se va mentine in jurul acestui pret pentru cel putin urmatorii 5 ani) influenteaza deja pietele globale si cele europene si continua sa determine numeroase modificari de comportament intre partile contractante. In cazul Poloniei (care a renegociat un acord similar anul trecut), acest factor a contat mult pentru a structura o pozitie de negociere nationala avantajoasa si pentru a rezista presiuni de a nu se bloca intr-un aranjament supralicitat de gaze de import din Rusia, in conditiile in care Polonia asteapta anul acesta primele confirmari (in urma forarilor realizate de Cononco Philips si Lane Energy) ale rezervelor sale de gaz de sist (shale gas), estimate ca fiind dintre cele mai abundente, in Europa Centrala si de Est. Experienta americana demonstreaza ca gazele neconventionale se pot extrage in conditii responsabile din punctul de vedere al preocuparilor de mediu (in special in ceea ce priveste utilizarea apei) si cu afectarea cat mai redusa a habitatului socio-economic, in special pentru zonele unde anterior nu au mai avut loc explorari. Europa va continua sa importe gas din Rusia; va fi vorba de o crescuta inter-dependenta intre pietele europene si Rusia (preocupata de securitatea cererii, si ca urmare a esecului dialogului cu Beijing, care refuza sa dea curs pretului si conditiilor avansate de Moscova - "oil indexed price" si clauza"take or pay"; pietele europene vor ramane cele mai profitabile pentru Rusia). Pe scurt, cum credeti ca avantajeaza dinamica energetica internationala pozitionarea Romaniei in cadrul acestor negocieri?
1. Situatia de crestere a ofertei de gaz prin implementarea tehnologiei folosita pentru extragerea gazelor de sist si gasirea in teritoriul controlat de UE a unor asemenea rezerve, precum si pe linie interna de capacitatea de stocare de gaz pe care Romania o are dupa 100 de ani de exploatare de gaze si 150 de ani de petrol. Mai mult, pe termen lung intensificarea cercetarilor privind extragerea gazelor retinute sub forma de hidrati in Marea Neagra poate conduce la repozitionarea Romaniei, nu numai fata de importurile de gaze din federatia Rusa dar si fata de posibilitatea de a alimenta UE. Negocierea nu se poate face fara sprijin coerent din partea CE.
2. Nu este o capcana o astfel de intelegere, dat fiind ca oricum cumparam gaz rusesc la unele din cele mai piperate preturi din UE? Cine sa cumpere gaze de la noi la un pret deja piperat plus adaosul comercial al Romaniei (sau al companiei care se ocupa de gestionarea afacerii)?
3. Poate Romania cu dreptul de revanzare a gazului catre terti in buzunar sa negocieze preturi mai avantajoase la gazul consumat in tara?
4.In cazul in care raspunsul la intrebarea precedenta este negativ, rezulta ca romanii si industria nationala consumatoare nu pot beneficia de pe urma noilor prevederi ale viitoarei Conventii. Cine atunci va incasa de fapt in aceasta situatie beneficiile financiare consistente ale dreptului de revanzare a gazului catre terte state?
5. Ia in calcul Rusia (care submineaza constant interesele noastre nationale) prin aparenta concesie pe care ar putea sa o faca Romaniei, scenariul unei recesiuni mondiale de proportii ce ar putea prabusi pretul materiilor prime, in special al celor energetice?
2. In ce stadiu se afla dezvoltarea energiilor regenerabile in tara noastra si care sunt dezavantajele lor in comparatie cu sursele fosile?
3. Ar fi interesati rusii chiar sa ofere pe viitor preturi la gaz mai mici Romaniei pentru a face neprofitabil proiectul AGRI si pentru a ne creste dependenta energetica (si implicit politica) de Moscova?
Cum pot fi comentate aceste declaratii venite din partea Bulgariei? Putem vorbi de o presiune a Bulgariei la adresa Rusiei. Dimpotriva, este posibil ca Rusia sa fi transmis semnale ca prefera Romania in locul Bulgariei pentru traseul South Stream?
Faptul ca avem pret prost la gazele rusesti se datoreaza nu existentei intermediarilor ci faptului ca ne-am ambitionat sa ne epuizam resursele locale de gaz si am optat pentru importuri nesemnificative la nivel gazprom. Drept urmare am ajuns la intermediari care cumpara cantitati mai mari de gaze si revand in transe mai mici.
Cand negociezi trebuie sa te angajezi la o anumita cantitate pe care vrei sa o cumperi pe o anumita perioada de timp, ambele bine determinate.
Faptul ca vrem sa ni se ofere posibilitatea de a revinde eventualul excendent de gaz va creste pretul de achizitie in mod cert.
Turcii de ex au negociat cu gazprom o cantitate de gaz mai mare decat necesarul, pe baza unor estimari de consum viitor si fara posibilitatea de a revinde eventualul excedent. Au obtinut un pret foarte bun (pentru ca au cumparat cantitate mare) dar au fost fortati sa extinda consumul de gaz mai mult decat doreau si astfel aproape au blocat programul de eoliene care mergea foarte bine si reprezenta o resursa locala de energie.
Normal ar fi sa negociem o cantitate de gaz pe care sigur o consumam (sa zicem 75% din necesar) si sa incercam sa umplem diferenta din diverse alte surse, inclusiv utilizarea energiei regenerabile.
Intrebari pentru dl Purica:
1. contractul daca nu ma insel se negociaza cu Gazprom si nu cu Rusia dupa cum scrie in titlul articolului. Este corect?
2. cum credeti ca ar trebui sa fie negociat acest contract bilateral pentru livrare de gaze? cu posibilitate de revindere, pentru necesarul actual sau cel previzionat, sa acopere partial necesarul actual?
1. Conventia Romania-Rusia se negociaza intre guvernele celor doua tari. A nu se confunda cu contractul de import care se negociaza cu Gazprom.
2. Contractul ar trebui negociat de Romania marsand pe capacitatea noastra de a stoca gaz care sa poata pe termen mediu-lung sa poata fi exportat in colaborare comerciala cu Gazprom.