Compania romano-bulgara responsabila de intretinerea si operarea celui de al doilea pod peste Dunare va avea sediul la Vidin, informeaza Novinite, citand o declaratie a guvernatorului regiunii Vidin.Podul Calafat-Vidin urmeaza sa fie operational din luna mai a acestui an.

Podul Calafat-Vidin (decembrie 2012)Foto: DanubeBridge2.com

"Compania comuna bulgaro-romana va deveni realitate si va avea sediul in Vidin. Negocierile merg foarte bine", a declarat vineri guvernatorul regiunii Vidin, Tsvetan Asenov, pentru radioul public bulgar.

Podul Calafat-Vidin, cunoscut si ca Podul Dunare 2, urmeaza sa fie dat in folosinta in mai 2013. Punctul de colectare al taxelor de pod va fi pe teritoriu roman iar veniturile vor fi impartite intre cele doua tari, proportional cu investitiile facute, precizeaza Novinite.

In Memorandumul de finantare intre Comisia Europeana si Bulgaria s-a impus, ca si conditionalitate partii bulgare, infiintarea unei structurie de management pentru intretinerea si operarea viitorului pod peste fluviul Dunarea, la Calafat-Vidin, informeaza Guvernul roman. In urma discutiilor s-a agreat consituirea unei entitati comerciale romano-bulgara, inregistrata in Bulgaria sau in Romania.

Aceasta structura de management trebuie sa opereze odata cu receptia la terminarea lucrarilor a podului dintre Calafat si Vidin si a infrastructurilor de acces de pe teritoriul celor doua state.

In luna noiembrie a anului trecut a inceaput negocierea acordului intre cele doua state astfel incat structura de management sa fie operationala la finalizarea lucrarilor de constructii pentru intregul obiectiv de investitii.

Romania si Bulgaria au semnat acordul pentru construirea podului Calafat-Vidin in martie 2000, insa initierea proiectului a intarziat din cauza fondurilor insuficiente.

Podul de doi kilometri peste Dunare este parte a coridorului paneuropean de transport care leaga orasul german Dresda de Istanbul (Turcia).

Costurile totale ale proiectului totalizeaza 226 milioane de euro, iar angajamentul financiar al guvernului bulgar se ridica la 60,7 milioane de euro. Proiectul beneficiaza de imprumuturi si finantari gratuite de la Uniunea Europeana, Banca Europeana pentru Investitii, Agentia Franceza pentru Dezvoltare si Institutia Germana de Credit pentru Reconstructie si Dezvoltare.