În ultimii ani, România a înregistrat un boom pe piața imobiliară, cu tot mai mulți români interesați să devină proprietari de locuințe personale. Acesta este un lucru normal într-o țară în care locuința personală este unul dintre cele mai importante bunuri deținute de români (peste 95%, față de 70%, media europeană), conform ultimelor date furnizate de Eurostat, iar eliberarea autorizațiilor de construire este în continuă creștere. În anul 2021 s-au eliberat cu 24,1% mai multe autorizații față de anul precedent, conform Institutului Naţional de Statistică. În același timp, datele IGSU arată că 20% din numărul total de incendii din anul trecut au avut loc în locuințe, ceea ce ne face să ne întrebăm care este cauza acestor evenimente, pe lângă eroarea umană, și condițiile în care acestea se extind și duc la pagube semnificative și pierderi de vieți.
Răspunsul stă în modul în care aceste clădiri sunt construite și, mai ales, în materialele utilizate la anveloparea acestora. De-a lungul anilor, din motive de economisire, și-au făcut apariția tot mai multe materiale inflamabile pe fațadele clădirilor, dar și în interior, ceea ce a dus la cuprinderea unei camere în flăcări în 3 minute, față de 25 în 1950, conform asociației Fire Safe Europe. În contextul discuțiilor tot mai aprinse despre schimbările climatice, cu accent pe clădiri sustenabile și eficiente energetic, s-a pus serios și problema protecției împotriva focului.
Pe 15 decembrie 2021, Comisia Europeană a pus în dezbatere revizuirea directivei privind eficiența energetică a clădirilor (EPBD). Documentul Comisiei „încurajează statele membre să utilizeze, în cadrul construcțiilor noi sau în curs de renovare aprofundată, sisteme de înaltă performanță energetică și să țină cont de aspecte precum calitatea aerului din interior, adaptarea la schimbările climatice, siguranța împotriva incendiilor și riscurile legate de activitatea seismică intensă”. Proiectul noii directive privind eficiența energetică a clădirilor pune accentul pe durata de viață a clădirilor, crearea unui climat sănătos pentru locuitori și, nu în ultimul rând, siguranța oamenilor.
Din păcate, România nu a dus lipsă de evenimente regretabile, în ultimii ani, în condițiile în care foarte multe clădiri din țară, private sau publice, utilizează materiale combustibile și nu sunt renovate sau construite conform ultimelor standarde de siguranță la incendiu. Printre astfel de incendii, unde focul s- a propagat pe fațade având sistem de izolație cu materiale combustibile, se numără evenimentul din 2007 de la RIN Grand Hotel, unul dintre cele mai mari hoteluri din Europa, amplasat în cartierul Vitan din București. Atunci, flăcările au cuprins o latură a clădirii, unde au ars materialele inflamabile cu care fuseseră placați pereții exteriori, ceea ce a dus la rănirea gravă a unui muncitor și pagube materiale de peste 2 milioane de euro.
La nici doi ani diferență, un nou incendiu a avut loc la Millennium Business Center, una dintre cele mai înalte clădiri de birouri din Capitală, la acel moment. Acesta a avut loc în urma unui scurtcircuit la unul dintre panourile publicitare montate pe peretele exterior al cladirii, care a afectat șase dintre cele 19 etaje ale clădirii și a cauzat pagube de 15-20 milioane de euro. Și în acest caz, sistemul de fațadă cu placaje combustibile a dus la extinderea incendiului între etaje. Seria de incendii în cadrul clădirilor de birouri a continuat în 2011 printr-un eveniment la o clădire cu 7 etaje din Sectorul 6 din București, unde au ars elementele de fațadă combustibile, care au început să cadă, îngreunând stingerea incendiului de către pompieri.
Foto: Clădire multifamilială, cu termoizolație incombustibilă, care conține vată bazaltică
Utilizarea de materiale combustibile pe fațadele clădirilor poate duce la dezastre și tragedii, iar incendiul de la Grenfell Tower din Londra în 2017 ar trebui să rămână o lecție de viață pentru dezvoltatori, autorități și proprietari de locuințe. Atunci 72 de persoane și-au pierdut viața, iar cauza propagării focului care a dus la dezastru a fost utilizarea unui sistem de fațadă ventilată cu panouri de fațadă și termoizolație combustibile.
În România am avut un incendiu asemănător în urmă cu 9 ani, la un bloc de locuințe de 10 etaje din Târgu Mureș. Izolația termică a blocului cu materiale combustibile a contribuit rapid la extinderea focului de la parter până la penultimul etaj. Din fericire focul a fost stins în 2 ore, iar pompierii au reușit evacuarea tuturor locatarilor în timp util.
Situația este mult mai gravă atunci când aceste incendii, care se pot preveni sau diminua prin utilizarea materialelor incombustibile, au loc în clădiri publice de tipul școlilor sau spitalelor. Aici riscul de pierderi umane este ridicat, având în vedere dificultatea evacuării persoanelor din aceste clădiri. În ultimele 12 luni au avut loc 14 incendii la spitalele din România, iar date recente arată că din cele 19 spitale aflate în administrarea Primăriei Capitalei, 11 nu au autorizație de securitate la incendiu, deși această autorizație trebuia obținută începând cu 2007. Mai mult, 33.743 de "deficiențe" legate de securitatea la incendiu au fost descoperite în clădirile unităților de învățământ, în anii şcolari 2018-2019 şi 2019-2020, arată datele IGSU.
Cum ne putem proteja locuințele împotriva incendiilor? Cum pot face dezvoltatorii clădirile rezidențiale sustenabile, iar autoritățile, școli, grădinițe, spitale și alte instituții publice care să ofere un grad sporit de siguranță la incendiu? În primul rând, prin realizarea unor investiții în sisteme de izolație cu materiale incombustibile care să sprijine nu doar înfrumusețarea unei clădiri, ci protecția vieților și a bunurilor dintr-o clădire.
Sistemele ETICS cu termoizolație incombustibilă conțin vată bazaltică, material din clasa A de reacție la foc. Performanța de reacție la foc a unui material de construcție este esențială în faza incipientă și de intensificare a focului, deoarece poate preveni un incendiu generalizat. Vata bazaltică nu se aprinde, nu arde, nu propagă focul și nu contribuie semnificativ la emiterea fumului toxic, inhalarea acestuia fiind principala cauză a deceselor în timpul unui incendiu. Acest lucru oferă pompierilor șansa în plus de a salva vieți.
Fiind un material ușor de utilizat, vata minerală bazaltică este folosită la izolarea pereților interiori și exteriori, ROCKWOOL România oferind o gamă largă de soluții de izolație, care asigură protecție termică, fonică și împotriva incendiilor. Vata bazaltică ROCKWOOL se montează ușor, iar clădirile se renovează și mai ușor.
În plus, ROCKWOOL România propune soluții pentru acoperișuri înclinate și de tip terasă, cât și soluții de izolarea a sistemelor de încălzire, ventilație și climatizare (HVAC).
ROCKWOOL România este compania care promovează responsabilitatea în construcții, punând accent pe protejarea vieților și a bunurilor din clădiri. În acest sens, compania a dezvoltat o broșură esențială care ne ajută să conștientizăm necesitatea creșterii siguranței la foc a clădirilor renovate sau în curs de dezvoltare.
Articol susținut de Rockwool
1
2
