Doi economisti, doua viziuni diferite. Ce concluzii putem trage din batalia ideilor economice despre avantajele sau dezavantajele Romaniei in acest nou context?

Lucian isar si Aura SocolFoto: Hotnews
  • In mod clar Romania are nevoie de acest Tratat Fiscal. Cred ca avem nevoie insa de un spatiu pana la intrarea in vigoare a acestui pact odata cu aderarea la zona Euro. (Aura Socol)
  • Romania ar trebui sa aplice o regula fiscala proprie pentru economia romaneasca incepand cu peste cinci ani. Daca nu poate sa negocieze o regula unica, e bine sa intre si in acest Acord Fiscal, dar peste 5 ani. (Lucian Isar)

Citește și:

De ce a fost nevoie de un Tratat Fiscal?

Aura Socol

  • De la inceput, constructia europeana a mizat pe politicile fiscale nationale ca factor de stabilitate.
  • De exemplu, unele state din zona Euro pot suferi socuri asimetrice. In acest caz era prevazut ca politica fiscala nationala sa intervina si sa stabilizeze economia.
  • Totul a fost OK, cel putin teoretic, pana in momentul in care a aparut criza. Atunci s-au vazut limitele politicilor fiscale nationale.
  • Tratatul fiscal este o conditie necesara pentru tarile din zona Euro, dar nu numai. E necesar si pentru statele care vor sa adere la Euro.
  • Nu este insa o conditie suficienta.

Lucian Isar

  • Pentru a adera la o asemenea structura precum Tratatul Fiscal, nu este nevoie ca statele membre sa aiba aceeasi structura de taxe.
  • Dar daca tot ducem discutia despre eliminarea discretionarului din politica fiscala, de ce nu o extindem si la politica monetara?
  • Argumentul ca in trecut au existat derapaje si prin urmare vrem sa le evitam in viitor nu tine. Pana la urma derapajele tin de oameni.

Are Romania nevoie sa adere la Tratat? Care ar fi urmarile?

Aura Socol

  • In ceea ce priveste Romania, din punctul meu de vedere raspunsul e Da. Romania are nevoie sa semneze acest Tratat Fiscal. In urma semnarii, fiecare cetatean roman va avea de castigat.
  • Tratatul limiteaza soldul structural, deci limiteaza cheltuirea banului public. Va face curatenie in finantele publice romanesti. Se va limita risipa banilor publici. Autoritatile fiscale sunt fortate sa se limiteze la acele cheltuieli care sunt dovedite a fi eficiente, necesare. Toate celelalte cheltuieli publice pot fi finantate prin sectorul privat prin diminuarea economiei subterane, de exemplu. Se pot elimina cheltuielile din bani publici care pana acum s-au dovedit a fi ineficiente.
  • Va exista o posibilitate foarte clara ca pe viitor taxele sa scada. Nemaiavand posibilitatea de a avea un deficit bugetar foarte mare, vor trebui gasite strategii alternative: fonduri europene, investitii straine directe, scoaterea la iveala a economiei subterane.
  • Tratatul va reduce semnificativ sansele ca romanii sa treaca printr-o ajustare fiscala asa cum se intampla acum pentru ca reduce prociclicitatea din economie. Tratatul te forteaza sa ai excedent bugetar in faza de expansiune, deci sa acumulezi. Banii aceia pot fi apoi folositi intr-o perioada de recesiune.

Lucian Isar

  • Nu mi se pare oportun ca Romania sa intre de maine in acest Tratat Fiscal. Romania ar trebui sa semneze, dar ar trebui sa obtina ori o derogare de timp ori ar trebui sa negocieze o traiectorie pana ajunge la pragul de deficit structural de 1%.
  • Nu mi se pare ca avem spatiu de manevra, mai ales ca deja noi am agreat Tratatul.
  • Daca se punea problema de discutii publice, acestea trebuiau sa aiba loc inainte ca presedintele sa agreeze ideea. Acum mi se pare tardiv.
  • Romania este o tara cu economie emergenta. Isi doreste sa prinda din urma celelalte state europene. Iar Romania are un raport al datoriei la PIB inferior pragului de 60% care este una din tintele nominale ale Tratatului.
  • Romania ar fi trebuit sa inceapa negocierea anterior semnarii. Pentru ca a existat o luna de zile in care s-au negociat aceste traiectorii.
  • Regula Tratatului nu pune conditii pe destinatia cheltuielilor, ci le limiteaza numai in suma. Nu-ti spune ce sa faci cu banii.
  • Daca aceiasi politicieni vor continua cu aceleasi abordari, cu siguranta vor lua bani de la investitii si asta nu inseamna ca este un lucru bun.
  • Cu anticiclicitatea sunt de acord. Dar exista incidente care pot schimba teoria in practica. In 1997, Gordon Brown introducea o regula de deficit structural in Marea Britanie si la ceva timp dupa a trebuit sa modifice ciclul economic tocmai pentru ca nu avea spatiu.
  • Mai mult, ciclurile economice nu sunt simetrice. Nu sunt ca poza din manual. Dupa o recesiune, care poate fi indelungata cum a fost in Romania, e posibil sa intri intr-o crestere economica recesionara.
  • Este o crestere mica, care nu creaza locuri de munca si care nu genereaza venituri la buget pe masura diferentialului de crestere. S-ar putea asadar, respectand aceasta regula, sa nu poti sa ajuti economia sa iasa in mod real din recesiune pentru ca nu o poti stimula in lipsa unui spatiu de manevra fiscala.

Cum poate Romania sa stimuleze cresterea economica in conditii de restrictii?

Aura Socol

  • Spatiul de manevra fiscala pe termen scurt este mult imbunatatit atunci cand ai sold structural mic.
  • Romania este cel mai bun exemplu in acest sens. In 2005-2008 am fi putut avea excedent bugetar daca am fi avut limita pe soldul structural. Acel excedent ar fi creat astazi, in recesiune, acel spatiu de manevra de care avem nevoie. E vorba de bani pe care am fi putut sa-i folosim pentru a stimula economia si a nu fi nevoiti sa reducem drastic prin ajustari fiscale atat de puternice.
  • La ce ne-ar folosi sa crestem deficitul bugetar acum?

Lucian Isar

  • La cheltuirea banilor pe investitii. Este ceea ce se cheama in lumea civilizata regula de aur. Regula nu se refera la brevetarea deficitului structural, ci e vorba despre investitii pe termen mediu si lung al caror randament sa surclaseze costul investitiei. Asta ar trebui sa foloseasca si Romania pentru ca aceasta reteta batraneasca functioneaza.

Aura Socol

  • Daca vrem deficit bugetar mare, inseamna sa facem investitii din bani publici. Romania a demonstrat ca nu este capabila sa aduca din investitii publice crestere economica.

Politicieni, ratiune si politica fiscala

Lucian Isar

  • Nu, pleaca de la premisa ca l-ai legat de stalp si nu are unde sa se miste. Eu cred ca noile generatii sunt si mai educate si mai bine instruite pentru a avea o abordare diferita decat generatiile anterioare.

Aura Socol

  • Din acea suma X, tu trebuie sa faci cheltuieli cu salariile si alte asigurari sociale. Sunt convinsa ca nu se vor mai face achizitii publice dubioase, gen laptopuri etc.
  • Plecand de la premisa ca am factori de decizie rationali, de ce trebuie sa stimulezi din bani publici?
  • La ce mi-ar folosi un deficit bugetar din bani publici de 4-5% cand as putea sa scot la iveala economia subterana si sa cresc veniturile bugetare?! Cel mai bine e sa crestem veniturile bugetare si sa nu cheltuim banii oamenilor. Asa, intr-un viitor apropiat, voi putea sa iau povara impozitelor de pe umerii oamenilor. Asta inseamna inclusiv stimularea consumului.
  • Mai este si un alt argument: cand vom face aceste ajustari structurale? Cand ne vom concentra pe PIB-ul potential in loc de cheltuieli publice daca stim ca ele sunt ineficiente? Cand vom atrage fondurile europene?
  • Tratatul Fiscal va forta autoritatile sa faca reformele structurale de care economia romaneasca in dezvoltare are nevoie.

Lucian Isar

  • Deficitul si combaterea evaziunii fiscale nu se exclud.
  • Deficitul nu afecteaza UE in masura in care ne aflam in marja de sustenabilitate.
  • Mai multe puncte pot reprezenta elemente de echilibru pe termen mediu si lung.
  • Statul trebuie sa intervina pentru ca romanii sunt saraci. Tot statul trebuie sa devina un mijloc de coordonare. Statul nu trebuie sa intre singur investitor, ci trebuie sa participe la un mix de investitii ca o ancora de stabilitate.
  • Statul roman are o credibilitate mai mare decat un investitor roman si poate astfel descreste costul total al unui asemenea proiect.

Carti de vizita

Aura Socol

  • Lector ASE Bucuresti, Facultatea de Economie. Specializari in Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii europene, Politici macroeconomice. A lucrat doi ani in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice

Lucian Isar

  • ex-VP executiv al Bancpost si fost sef al Trezoreriei Citi, absolvent al MBA-ului pentru executivi al The University of Chicago Graduate School of Business în 2007, programul numărul 1 în lume în topul The Economist.

“Bucuresti punkt Bonn” este o emisiune HotNews.ro realizata in coproductie cu Deutsche Welle.