O analiza a Institutului pentru Politici Publice (IPP) arata ca 50 de proiecte acopera aproximativ 37% din valoarea tuturor contractelor semnate din toate Programele Operationale, adica in total 7,35 mld euro (din care 4,72 mld euro este valoarea contributiei UE). In aceste conditii, IPP solicita ministrului Leonard Orban sa-si respecte angajamentul cu privire la publicarea contractelor de finantare incheiate de statul roman prin Autoritatile de Management cu beneficiari respectiv pe cele incheiate intre acestia din urma si diferiti furnizori de servicii si bunuri.
IPP arata ca desi se afla in plin proces de pregatire a urmatorului exercitiu financiar 2014-2020, statul roman nu promoveaza dezbateri publice care sa foloseasca experienta din actualul exercitiu. Institutul pentru Politici Publice (IPP) sustine discutarea, cu toate grupurile interesate, a prioritatilor din viitorul exercitiu financiar al UE pe baza intelegerii obiectivelor deja finantate in aceasta perioada, respectiv a rezultatelor acestora.
IPP a analizat, pe baza informatiilor puse la dispozitie la cererea Institutului de catre Autoritatile de Management, structura si obiectivele celor mai mari 50 de proiecte finantate pana in prezent din fonduri structurale in Romania prin toate cele 7 Programe Operationale.
- Cele mai multe proiecte s-au finantat prin Programul Operational Sectorial de Mediu (38 din 50, cu o suma totala de 3,15 mld euro- valoarea contributiei UE) si prin cel de Transport. Doar un proiect privind investitii in instalatii de desulfurare a gazelor de ardere (in valoare totala de 12,5 mil euro) a fost prin POSCCE.
Cele de la mediu, la care eligibile au fost operatorii regionali de profil ai caror actionari majoritari sunt autoritatile locale judetene, s-au derulat in 36 din cele 41 de judete ale tarii si au vizat extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si canalizare si respectiv retehnologizarea sistemului de termoficare. 5 judete nu au derulat astfel de proiecte, anume: Hunedoara, Caras Severin, Mehedinti, Harghita si Vaslui.
Aceste proiecte acopera practic aproximativ 83% valoarea totala a contractelor semnate (fonduri UE) pe POS Mediu.
Cel mai mare proiect apartine SC RAJA SA Constanta pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in regiunea Constanta - Ialomita (valoare totala proiect 194,5 mil euro, valoare fonduri UE - 146,3 mil euro).
In cadrul POS Transport au fost finantate 11 proiecte care se regasesc in topul 50 al celor mai mari proiecte din fonduri structurale alocate in actualul exercitiu financiar si au o valoare totala de 3,09 mld euro, din care valoarea contributiei UE este de 1,54 mld euro (aceasta ultima suma reprezentand aproximativ 85% din totalul sumelor UE atribuite prin contractele semnate prin POS Transport pana la 31 decembrie 2011).
Cu doua exceptii, toate aceste investitii sunt gestionate prin proiectele semnate de CNADNR SA si au in vedere:
- constructia a 5 tronsoane de autostrazi
- reabilitarea a 4 Drumuri Nationale
- constructia variantei de ocolire Constanta (valoarea totala a fondurilor UE pentru toate acestea fiind de 1,44 mld euro).
Alte doua proiecte apartin Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta pentru finalizarea digului de larg in portul Constanta (58,6 mil euro fonduri UE) si Companiei CFR SA pentru proiect pilot operational pentru o aplicatie ECTS/ERMS (44 mil euro fonduri UE).
- "Analiza datelor ne arata ca sumele alocate urmaresc derularea unor proiecte de amploare atat ca obiective majore de interventie cat si ca sume investite. In mod normal, atat investitiile in sistemul de apa si canalizare din localitatile care au beneficiat de proiecte cat si cele in sectoarele de drumuri ar trebui sa isi produca efectele in urmatorii ani. Publicul trebuie sa stie ca un proiect de modernizare a sistemului apa canal din Romania din fonduri structurale costa, in medie, 86 milioane Euro intr-un judet sau ca 1 km de drum reabilitat sau modernizat cu fonduri europene costa la noi si pana la 4 milioane Euro. Fara acces la astfel de informatii detaliate publicul nu poate cunoaste costurile reale ale lucrarilor de investitii in cazul de fata din fonduri structurale", precizeaza IPP.
