UPDATE Ministerul Afacerilor Europene: Romaniei i s-ar putea aloca de catre UE pana la 47 de miliarde de euro pentru perioada financiara 2014-2020
Secretarul de stat a declarat ca, la sfarsitul saptamanii trecute, a participat la o reuniune privind alocarile de fonduri nerambursabile pentru perioada 2014-2020, cele 15 state participante ajungand la un punct de vedere comun.
Potrivit lui Cotovelea, toti partenerii au avut o pozitie comuna privind alocarea bugetara, iar Romania ar putea sa nu fie dezavantajata, urmand sa-i fie alocata o suma cuprinsa intre 40 si 47 miliarde de euro.
Secretarul de stat a precizat ca, la sfarsitul lunii noiembrie, va avea loc Consiliul European, pentru a se negocia, intr-o varianta finala, bugetul UE pentru perioada mentionata, dar si fondurile nerambursabile pe care Romania le va avea.
"Suntem optimisti, asa cum am fost si pana 2009", a mai spus Razvan Cotovelea.
Liderii europeni se vor intalni intre 22-23 noiembrie pentru a discuta cu privire la bugetul Uniunii
In cadrul acestui summit extraordinar, liderii celor 27 de state europene vor trebui sa depaseasca neintelegerile referitoare la propunerile pentru bugetul european plurianual pentru perioada 2014-2020, relateaza Les Echos.
Bugetul european a ramas o problema foarte sensibila, dar o intalnire asupra acestui subiect a fost stabilita. Un summit extraordinar a liderilor europeni pentru a ajunge la un acord privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-2020 se va tine pe 22-23 noiembrie, a confirmat luni un purtator de cuvant al Consiliului European, la Bruxelles.
"Presedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, a convocat un summit pe 22 si 23 noiembrie asupra bugetului european", a anuntat purtatorul de cuvant, Dirk De Backer.
Acest summit ar trebui sa incerce sa depaseasca profundele diviziuni din randul europenilor legate de bugetul european multianual. Presedintia cipriota a Uniunii Europene a anuntat saptamana trecuta ca un summit extraordinar al liderilor europeni, cu scopul de a ajunge la un acord privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-202, va avea loc in noiembrie.
Valoarea totala a bugetului UE este fixata pe sapte ani si reprezinta principalul mecanism de redistribuire in cadrul Uniunii.
In iunie 2011, Comisia Europeana a propus cheltuieli de 1.083,3 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, reprezentand in jur de 1,1% din PIB-ul UE. Aceasta suma este mai mare cu 5% in raport cu cea alocata pentru perioada financiara 2007-2013.
Propunere a generat un protest in randul mai multor state europene, in frunte cu Marea Britanie, care se opun unei cresteri a bugetului Uniunii Europene.
Doua tabere se confrunta. Pe de-o parte, una condusa de Marea Britanie, din care fac parte Franta, Germania, Austria, Finlanda, Olanda si Suedia, tari care sunt contribuitoare nete, ce sustin o reducere drastica a viitorului buget al UE pentru 2014-2020. De cealalta parte se afla tarile mai sarace, care doresc o crestere.
Tarile se opun de asemenea si prioritatilor: ajutorarea regiunilor defavorizate sau mentinerea ajutoarelor agricole. Frantei, prima beneficiara a politicii agricole comune (PAC), i se opune in special Marea Britanie asupra mentinerii sau nu a dimensiunii PAC, de aproximativ 40% din bugetul european.
In plus, conform unui articol al Les Echos, bugetul european face obiectul mai multor contradictii. Chiar daca, pe 29 iunie, liderii celor 27 de state au convenit in unanimitate asupra necesitatii de utiliza bugetul ca un "catalizator" pentru a relansa cresterea economica, ei au continuat apoi sa ceara reducerea mai multor categorii de cheltuielile bugetare in 2013, afectand cercetarea, inovatia, intreprinderile mici si mijlocii sau infrastructura.

ANALIZĂ Cât de pline sunt parcările Primăriei Capitalei după creșterea tarifului la 10 lei/oră și ce cheltuieli cu salariile vs încasări a însemnat transferul serviciului la compania municipală
Noi reglementari ale ANRE pentru schimbarea furnizorului de energie: Consumatorii casnici vor trebui să comunice indexul / Ofertele trebuie să arate din ce este compus prețul
Cum se circulă pe liniile principale de cale ferată și cât au scăzut vitezele față de anii 80' și 90'
VIDEO Watchkeeper X - Drona militară din Armata Britanică ce ar putea ajunge să fie produsă în România pentru Armata Română
Moldovean, culegător de crabi în Marea Barents: Anul trecut, din cauza pandemiei în loc de 4-5 săptămâni am stat 7 luni pe mare / În martie 2020 au fost -40 de grade. Normalul e de -20 sau -30 de grade
Noi ii injuram, iar ei ne dau bani.
Problema e ca banii astia potentiali sunt bani cuveniti de România si poporul român, insa voi latrati la portile UE si asta s-ar putea sa ne coste pe toti.
Gashca de borfasi ar putea sa ne decupleze de aceste fonduri.