​​Una dintre problemele majore pe care niciun guvern nu a reusit sa o rezolve in ultimii 6 ani este gradul redus de absorbtie a fondurilor europene. Pe scurt, situatia se prezinta in felul urmator: Romania plateste anual 1,3-1,5 miliarde de euro sau aproximativ 1% din PIB la bugetul Uniunii, suma platita pana acum insumand putin peste 8 miliarde de euro; in acelasi timp, UE ne-a pus la dispozitie circa 33 miliarde de euro in perioada 2007-2013, respectiv 5,5 miliarde pe an, aici fiind cuprinse atat fondurile structurale, in valoare de aproape 20 de miliarde, cat si cele pentru agricultura si dezvoltare rurala. Cu alte cuvinte, intre 2007 si 2013, Romania va contribui cu maximum 10 miliarde de euro, si ar putea primi in schimb peste 30 de miliarde, scrie Cristian Orgonas pe blogul BusinessDay.ro.

Marea problema a clasei politice este insa faptul ca acesti bani nu se pot fura, si nici deturna, astfel incat, multi dintre cei care ar fi trebuit sa se ocupe de atragerea fondurilor europene nu au prea pus “osul la treaba”, aceasta fiind foarte probabil una dintre explicatiile gradului extrem de redus de absorbtie.

Totusi, in ciuda performantelor modeste inregistrate de toate guvernele in ultimii 6 ani, tot suntem pe plus in relatia cu UE, in sensul ca am primit mai multi bani decat am dat, detalii in graficul alaturat, click pe imagine pentru marire. Datele sunt publicate de BNR.

Anul trecut, Romania a inregistrat un plus de 313 milioane de euro, in scadere fata de cele 613 milioane din 2011. Per total, intre 2007 si 2012, am contribuit cu 8,36 miliarde, si am primit 11,33 miliarde, de unde rezulta o diferenta de 3 miliarde euro.

Pentru comparatie, daca discutam strict de fondurile structurale (fara agricultura si dezvoltare rurala), Romania a inregistrat la sfarsitul anului trecut, un grad efectiv de absorbtie de 11,5% (2,3 miliarde din 20 de miliarde), iar Bulgaria un grad de absorbtie de 26,7%, adica 1,8 din 6,7 miliarde. Tot anul trecut, noi am crescut gradul de absorbtie cu 5,9 puncte procentuale, iar bulgarii cu 8,5 puncte procentuale.

In acest context, toata discutia despre sumele alocate Romaniei in perioada 2014-2020 sunt lipsite de substanta: daca noi in ultimii 6 ani am absorbit efectiv doar o treime din suma maxima de care am fi putut beneficia, ce motive avem sa credem ca situatia va sta fundamental diferit in urmatorii 7-8 ani ani, iar diferenta dintre cele 48 (?) de miliarde propuse initial, si cele 40 de miliarde obtinute dupa negocieri va conta cu adevarat?

Aceasta intrebare este cu atat mai legitima cu cat, din 2007 si pana acum, toate cele trei mari partide (PNL, PDL si PSD) s-au aflat la putere intr-un fel sau altul, impreuna sau separat, si au avut ocazia sa demonstreze cu adevarat ce pot.