Romania ar putea beneficia de fonduri europene pentru realizarea unor proiecte energetice, prin facilitatea Connecting Europe, care are un buget total de 5,85 miliarde de euro, dupa ce luni Comisia Europeana a adoptat o lista de obiective energetice prioritare in Europa.

In luna august, la intalnirea cu ambasadorii Romaniei, presedintele Traian Basescu a cerut un efort diplomatic sustinut, pentru realocarea banilor din Connecting Europe de la proiectele circumscrise Coridorului Sudic catre infrastructura de transport rutier si feroviar, in compensarea esecului Nabucco. In luna iunie, proiectul gazoductului Nabucco, in care era implicata Romania, a esuat oficial, dupa ce concernul Shad Deniz a ales conducta Trans-Adriatica (TAP) pentru transportul gazelor din Azerbaidjan, in lipsa unui sprijin in Consiliul European si in Comisie pentru Nabucco.

"Tineti cont ca Romania, in sustinerea ei pentru proiectul european, nu s-a asezat intre South Stream si Nabucco, a spus pur si simplu Nabucco. Pentru ca acest proiect corespundea dezideratelor de multiplicare a surselor de aprovizionare a Uniunii Europene. De aceea, un efort si diplomatic, dar si tehnic, sustinut tehnic din partea Guvernului trebuie sa fie legat de proiectele de infrastructura regionala gestionate direct de Comisia Europeana.

Sunt solutii si avem nevoie si de modernizarea cailor ferate si de modernizarea drumurilor nationale si sunt bani, altii decat fondurile de coeziune, sunt asa numitele programe Connecting Europe, fie ca vorbim de cai ferate, de drumuri, de trenuri de mare viteza, de extinderea internetului in banda larga si asa mai departe. Deci, toti diplomatii, acreditati in state membre ale Uniunii Europene trebuie sa sustina aceasta nevoie, de compensare a Romaniei", a afirmat presedintele Traian Basescu, la reuniunea din 27 august.

Conform unor surse diplomatice, o "consolare" pentru Romania ar fi fost mutarea finantarii Connecting Europe de la proiectele cuprinse in Coridorul Sudic al energiei catre alte rute si obiective in care tara sa fie implicata, in conditiile in care South Corridor este dominat de Conducta Trans-Adriatica.

Lista aprobata luni de Comisie, care se refera doar la partea de energie, pune in continuare accent pe Coridorul Sudic:

• Cele mai mari proiecte pentru Romania sunt pe South Corridor - conducta de gaze din Bulgaria catre Austria via Romania si Ungaria, noi conducte onshore cu lungime de 1318 km si cu capacitate de livrare de 6,1 milioane de metri cubi pe zi in Bulgaria, 6,1 in Romania, 6,1 in Ungaria si 52 in Austria. Aceste proiecte sunt insa tot la concurenta cu altele, toate circumscrise realizarii unui cluster de infrastucturi de transport de minimum 10 miliarde de metri cubi pe an din sursele de la Marea Caspica.
• Tot pe Coridorul Sudic ar mai fi conducta submarina ￢care sa traverseze Marea Neagra ￢ din Georgia in Romania ￢ proiect cunoscut drept ￢White Stream￢. Poiectul ar cuprinde conducte onshore si offshore Georgia ￢ Romania, via Marea Neagra cu lungime totala de 1250 km (1115 offshore si 135 onshore) si cu capacitate de transport de 46 milioane de metri cubi/zi. Si aceste proiecte sunt la concurenta cu altele, in cadrul rutei hidrocrabrilor din Azerbaidjan si Turkmenistan, din Marea Caspica.
• Alte trei proiecte vizand Romania sunt incluse in traseul estic al gazelor, Gas East. Unul dintre aceste proiecte care ar include Romania este clusterul de transmisie si tranzit pentru implementarea fluxului invers de gaze, din Romania in exterior. Aceste proiecte vizeaza dezvoltarea capacitatilor Romaniei de a exporta gaze naturale. In prezent, Romania face obiectul unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, pe motiv ca tara noastra nu a permis fluxul invers de gaze, pentru a exporta. Romania se afla, insa, intre ciocan si nicovala, pentru ca depinde de conducta Isaccea-Negru Voda, rezervata de Gazprom, printr-un deal din timpul URSS. Astfel, Romania are nevoie de acceptul Rusiei pentru a permite accesul liber al producatorilor de gaze din Romania la conducta Isaccea-Negru Voda, pentru export. De asemenea, pana la o liberalizare completa a pretului gazelor, exportul de gaze din Romania ar prejudicia consumatorii interni, casnici si industriali, in conditiile in care extractorii de gaze din Romania s-ar vedea mai atrasi de piata externa, nereglementata. Oricum, insa, pentru inversarea fluxului de gaze prin Isaccea-Negru Voda, este nevoie de investitii si retehnologizari. Proiectul pomenit in lista Comisiei Europene prevede aici amplificarea puterii compresorului de la Statia Silistea si constructia unei conducte de conexiune cu capacitate de 14 milioane de metri cubi pe zi, cu posibilitatea de transport dus-intros Romania-Bulgaria.
• Tot pe Gas East este si dublarea capacitatii de depozitarea facilitatii de la Depomures. Si aceasta este la concurenta cu alte proiecte, in cadrul unui program mai amplu vizand un cluster pentru cresterea capacitatii de stocare a gazelor in Europa de Sud-Est. Acest amplu program ar putea cuprinde unul sau mai multe proiecte, inclusiv cel romanesc, dar si altele din Grecia sau Bulgaria.
• In sfarsit, tot pe Gas East este curpins si celebrul deja proiect AGRI ￢ interconectorul Azerbaidjan, Georgia, Romania. Daca se va realiza, interconectorul va cuprinde, in mod sigur, pe teritoriul Romaniei terminalul de gaz lichefiat de la Constanta si conducta Constanta ￢ Arad ￢ Csanadpalota (Ungaria).
• Pe partea de energie electrica, lista Comisiei Europene cuprinde include proiectele Romaniei in coridorul Eeast Electricity. Aici apare clusterul Bulgaria ￢ Romania, pentru capacitati de transport de curent electric. Acesta include pe teritoriul Romaniei 3 linii interne intre Cernavoda si Stalpu, intre Gutinas si Smardan si intre Gadalin si Suceava ￢ toate onshore.
• Un alt proiect pe electricitate este clusterul Romania-Serbia, incluzand interconectorul Resita ￢ Pancevo. Pe teritorul Romaniei se vor desfasura liniile Portile de Fier -Resita, Resita- Timisoara/Sacalaz, Arad -Timisoara/Sacalaz.

Potrivit Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, cele 250 de proiecte energetice la nivelul intregii Uniuni Europene, de pe lista aprobata luni vor beneficia de o serie de avantaje:

• proceduri accelerate de planificare si de acordare a autorizatiilor (termene maxime obligatorii de trei ani si jumatate);
• o singura autoritate nationala competenta va actiona in calitate de ghiseu unic pentru procedurile de acordare a autorizatiilor;
• mai putine costuri administrative pentru promotorii proiectelor si autoritati datorita rationalizarii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, respectandu-se totodata cerintele prevazute in legislatia Uniunii; cresterea transparentei si a participarii publicului;
• vizibilitate si atractivitate sporita pentru investitori datorita unui cadru de reglementare consolidat, in care costurile sunt atribuite tarilor care profita cel mai mult de pe urma unui proiect finalizat; posibilitatea de a primi sprijin financiar in cadrul mecanismului Conectarea Europei. Aceasta va avea un rol esential in mobilizarea fondurilor private si publice necesare, precum si a unei finantari eventuale incepand chiar din 2014.