Romania NU va achita sau returna Comisiei Europene miliardul de euro din corectiile financiare, ci sumele vor fi retinute etapizat din valoarea declaratiilor de cheltuieli pe care tara le transmite la Bruxelles, a explicat Ministerul Fondurilor Europene, care il contrazice astfel chiar pe ministrul Eugen Teodorovici. Reamintim ca in 31 octombrie, Teodorovici declara la Medias ca "Romania va trebui sa plateasca peste un miliard de euro" Comisiei Europene, pentru deficientele din sistemul de absorbtie a fondurilor europene, din 2009-2011.
- Citeste in articol cum s-a ajuns la aceasta suma, cine raspunde de erori si de ce plateste statul pentru primarii care au facut greseli
"Romania va trebui sa plateasca Comisiei Europene, pentru deficiente in sistem din 2009-2011, peste un miliard de euro. E o suma fabuloasa, o suma care ar fi putut merge, desigur, la proiectele de care vorbim cu totii, suma pe care o platim cu totii pentru ca am avut un sistem deficitar, pentru ca am avut persoane in acest sistem fara pregatirea necesara si fara determinarea necesara de a face lucrurile sa fie asa cum trebuie", spunea atunci ministul Teodorovici, citat de Mediafax.
La distanta de nici doua saptamani, subalternii lui Teodorovici din Ministerul Fondurilor Europene au explicat, intr-un raspuns transmis HotNews.ro, ca miliardul de euro pomenit de ministru reprezinta "estimarea valorii corectiilor care urmeaza sa fie suportate de Romania in intreaga perioada de programare 2007-2013".
De asemenea, Romania NU trebuie sa achite miliardul de euro Comisiei Europene, a subliniat MFE.
"Descrierea mecanismului la un nivel schematic este urmatoarea: contravaloarea corectiilor nu este achitata / returnata Comisiei, ci suma este retinuta, etapizat, din valoarea declaratiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene de catre Romania. In cazul unui program pentru care se aplica de exemplu, corectii de 20%, Romania solicita Comisiei rambursarea unor sume diminuate cu 20% fata de valoarea platilor efectuate catre beneficiari", se arata in explicatiile oficiale ale MFE, transmise HotNews.ro.
Asadar, in privinta corectiilor financiare nu este vorba ca Romania plateste Comisiei Europene miliardul de euro, ci insemna, de fapt, ca tara nu va mai lua de la Comisie respectivul miliard de euro, pe care deja statul roman l-a cheltuit sau il cheltuieste prin platile interne efectuate pentru proiectele europene.
Aplicarea corectiilor financiare este reglementata de OUG 66/ 2011, care prevede ca "la solicitarea scrisa a Uniunii Europene/donatorului public international, autoritatile romane pot aplica decertificarea definitiva pentru sume care reprezinta creante bugetare constituite in aplicarea prevederilor ordonantei, inainte de recuperarea lor efectiva de la debitor" (Art. 571)
Ce mai prevede legislatia corectiilor financiare:
- "In cazul in care, ca urmare a unor rapoarte de control/audit extern in care sunt formulate constatari cu caracter de sistem, reprezentantii Uniunii Europene/donatorului public international propun aplicarea unor corectii financiare procentuale, aplicabile la nivel de program operational/axa prioritara/domeniu major de interventie/tip de fond/masura/beneficiar/organism intermediar, autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene implicate au obligatia analizarii implicatiilor financiare ale acestor propuneri.
- In functie de aceasta analiza si, dupa caz, pentru evitarea situatiilor in care reprezentantii Uniunii Europene/donatorului public international ar putea decide aplicarea intreruperii, presuspendarii sau suspendarii platilor pentru programul respectiv, autoritatile romane pot lua urmatoarele masuri, cu caracter definitiv sau temporar: decertificarea; si/sau aplicarea de deduceri procentuale din declaratiile de cheltuieli.
- In aplicarea acestor prevederi, Guvernul aproba, pentru fiecare caz in parte, la propunerea ministerului de linie pentru programul european respectiv si a Ministerului Finantelor Publice si cu avizul Ministerului Fondurilor Europene, urmatoarele: metodologia de calcul al sumelor pentru care se aplica decertificarea definitiva si/sau deducerea definitiva; valoarea sumelor pentru care se aplica decertificarea definitiva; valoarea procentului utilizat pentru stabilirea sumelor de decertificat definitiv si a deducerilor procentuale definitive, mai prevede OUG 66/2011.
Leonard Orban: Exista riscul pierderii banilor din corectii la finalul anului 2015
In incercarea de a obtine informatii suplimentare despre corectiile financiare suportate de Romania, HotNews.ro l-a contactat si pe fostul comisar european Leonard Orban, care a ocupat si functia de ministru al Afacerilor Europene in perioada septembrie 2011-decembrie 2012, in 3 Guverne: Boc, Ungureanu si Ponta I.
Orban a explicat ca banii din corectiile financiare suportate de Romania nu vor fi pierduti acum, pentru ca vor putea fi realocati in alte proiecte, insa el a avertizat ca procedura implica intarzieri suplimentare in absorbtia fondurilor europene.
Aceste intarzieri cresc riscul de dezangajare a banilor europeni la finalul anului 2015, data pana la care Romania mai poate folosi efectiv fondurile din cadrul financiar multianual 2007-2013 al UE.
"Banii acestia n-o sa-i pierdem, pot fi reorientati spre alte programe operationale sau spre alte axe. Singura problema este ca trebuie sa iei de la capat procesul de depunere de proiecte, de evaluare, contractare si implementare, iar timpul care iti mai ramane pentru implementare este mai scurt. Si atunci, exista riscul sa nu mai ai timp sa contractezi si sa implementezi diferitele proiecte. Exista riscul de pierdere de fonduri la finalul intervalului de programare, care va fi decembrie 2015", a declarat Leonard Orban, pentru HotNews.ro.
In plus, corectiile financiare produc Romaniei si "o pierdere de moment". "Sigur ca este o pierdere de moment, pentru ca pe moment tu inaintezi cereri de rambursare mai mici scazand dimensiunea corectiilor. Dar global banii nu se pierd. Nu este ca la dezangajarea automata, unde, daca nu ai atins plafonul respectiv, banii se pierd de tot", a mai explicat fostul comisar european.
Ministrul Teodorovici "ii iarta" pe primari de corectii. MFE: Beneficiarii din POSDRU isi suporta corectiile
Potrivit unor surse guvernamentale consultate de HotNews.ro, in linii mari, corectiile financiare sunt de doua categorii importante.
Pe de-o parte, sunt corectiile constatate de misiunile de audit ale UE si negociate apoi de autoritatile romane cu Comisia Europeana, de aici rezultand miliardul de euro mentionat de MFE si ministrul Teodorovici, descris mai sus.
Referindu-se la corectiile de 1 miliard de euro, ministrul Teodorovici afirma acum doua saptamani ca Guvernul nu le va cere primarilor care au derulat proiecte europene cu nereguli sa plateasca petru corectiile financiare suportate de Romania in fata CE.
"Nu puteam lasa primarii sa plateasca pentru chestiuni facute sau datorate sistemului de stat. Faptul ca acei primari au dat drumul la o licitatie pentru care au avut aprobare de la Agentia Nationala de Achizitii sau de la o structura de management a statului, nu puteam sa ii imputam acestei primarii un astfel de cost", a declarat Teodorovici, citat de Mediafax.
Pe de alta parte, sunt si corectii financiare constatate in urma verificarilor autoritatilor de management romanesti si autoritatii de audit a Curtii de Conturi nationale. Acestea sunt aplicate beneficiarilor de fonduri europene, prin neefectuarea unor plati interne de la autoritatile de management catre beneficiarii gasiti cu nereguli.
"Corectiile aplicate de autoritatile nationale, fie ca vorbim de autoritatile de management, fie de Autoritatea romana de audit, acelea sunt suportabile individual la nivelul fiecarui beneficiar, fie ca vorbim de beneficiari privati, fie de autoritati locale", a explicat si Leonard Orban.
Intebat punctual despre beneficiarii din cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), printre care foarte multi sunt privati, in special ONG-uri, Ministerul Fondurilor Europene a precizat ca beneficiarii din POSDRU gasiti cu nereguli vor suporta corectiile financiare.
"In ceea ce priveste aplicarea de corectii beneficiarilor POS DRU, va comunicam ca in cadrul verificarilor la fata locului/ vizitelor de monitorizare realizate de OI/ AM, daca sunt identificate nereguli, se stabilesc debite in sarcina beneficiarilor (prin intocmirea de procese verbale de constatare a nereguluilor si/sau note de stabilire a corectiilor financiare). Verificarile au loc conform procedurilor AM/OI si se deruleaza independent de aplicarea unor corectii financiare de catre CE", a raspuns MFE.
Impactul asupra deficitului bugetar
Corectiile financiare de 1 miliard de euro suportate de Romania contribuie la deficitul bugetului de stat, in conditiile in care aceste corectii se adauga la cheltuielile bugetare, avertizeaza ministrul Eugen Teodorovici si Ministerul Fondurilor Europene.
"In ceea ce priveste deficitul bugetar, conform metodologiei, corectiile financiare nu pot fi cerute la rambursare, iar din acest motiv, la momentul aplicarii, se constituie cheltuieli", a precizat MFE.
Potrivit ministrului Teodorovici, preluarea acestei datorii de catre bugetul de stat "creeaza mari dificultati, pentru ca suma asta este automat pe deficit". "In relatia noastra cu FMI-ul, aceasta suma automat se regaseste pe partea de deficit", a conchis Teodorovici, citat de Mediafax.
La randul sau, fostul ministru al Afacerilor Europene, Leornard Orban, care a participat la negocierea corectiilor cu CE, a precizat ca acestea apasa pe deficitul bugetar in anul in care corectiile au fost aplicate si acceptate de Romania.
"Pentru ca se calculeza conform regulamentului Eurostat, se calculeaza in anul in care efectiv a fost aplicata si acceptata corectia financiara, nu la momentul in care efectiv ea are loc (cand se retin declaratiile de cheltuieli care nu mai sunt decontate de catre CE - n.r.)", a spus fostul comisar european.
"Aceasta a fost una dintre marile probleme pe care le-am avut anul trecut in acceptarea corectiilor financiare, pentru ca a trebuit sa ne incadram in deficitul bugetar de 3% si atunci acceptarea s-a facut numai in masura in care au fost identificate solutii pentru sumele suplimentare care au fost acceptate drept corectii financiare.
Am facut cateva consultari, inclusiv am fost personal la Comisia Europeana, discutand acest aspect al modului in care putem accepta sau nu corectiile financiare si al modului in care aceste corectii financiare se reflecta in deficitul bugetar. Chestiunea aceasta a fost abordata in discutiile cu Comisia Europeana si cu FMI", a mai precizat Orban.
Practic, daca tot miliardul de euro ar fi inclus in deficitul bugetar pe anul 2013, ar insemna o presiune de circa 0,7% din produsul intern brut care intra in deficit, la un PIB de aproximativ 130 de miliarde de euro.
Cum am ajuns la corectiile financiare de 1 miliard de euro si cine raspunde pentru ele
Corectiile financiare aplicate de Comisia Europeana survin in urma neregulilor in achizitiile publice din perioada 2007-octombrie 2011, a afirmat fostul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban.
"Neregulile din 2007-2011 se refereau in principal a achizitiile publice - proceduri accelerate cand nu era cazul, caiete de sarcini cu dedicatie, conflicte de interese pe zona achizitiilor publice", a detaliat el, pentru HotNews.ro.
"Au fost situatii in care s-a dat acordul pentru anumite proceduri care ulterior s-a constatat ca nu erau conforme cu legislatia sau practica comunitara. De pilda, acele proceduri accelerate s-au putut aplica, in opinia Comisiei Europene, doar in situatii execptionale. Noi am considerat chestiunea de eceptional cu o marja foarte mare de flexibilitate si rezultatul a fost ca s-au aplicat corectii de 25%", a mai spus fostul comisar european.
De asemenea, surse guvernamentale din sistemul absorbtiei fondurilor europene au aratat ca inainte de octombrie 2011 singurele institutii care verificau achizitiile publice erau Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP) din Ministerul Finantelor, si Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) din coordonarea directa a prim-ministrului.
"Problemele de la achizitiile publice au aparut si pentru ca inainte doar doua institutii faceau verificari, UCVAP si ANRMAP. Ulterior, si autoritatile de management pentru fiecare program operational din subordinea ministerelor de linie au inceput sa faca verificarile lor la achizitiile publice. Asa au fost gasite si neregulile", a explicat, pentru HotNews.ro, un oficial din sistemul de absorbtie a fondurilor UE.
In privinta responsabililor pentru corectiile financiare, fostul comisar european Orban considera ca functionarii care au dat diverse aprobari pentru proiecte care ulterior s-au dovedit viciate de nereguli nu ar trebui trasi la raspundere, pentru ca un astfel de proces sanctionatoriu ar timora si mai mult functionarii si ar conduce la blocaje majore in sistem.
"Aici este o intreaga discutie. Practica in celelalte state membre este sa se mearga prin acoperirea acestor cheltuieli de la bugetul de stat, pentru ca pentru o incriminare este foarte greu sa dovedesti anumite responsabilitati. Apoi, pentru a imputa personal unor persoane asemenea chestiuni, fie ca ele sunt din ANRMAP sau din autoritati de management sau din organismele intermediare, ar reprezenta un soc extraordinar pentru toti cei care lucreaza in sistem.
Pur si simplu, s-ar gandi de o mie de ori inainte de a semna cel mai mic document care insemana sume de bani. Deci, practic, ai lipsi de o anumita siguranta juridica pe cei care lucreaza in sistem, iar impactul ar fi, dupa parerea mea, extrem de negativ", a afirmat Leonard Orban.
Fostul ministru considera ca "vina este impartita, au fost si greseli ale beneficiarilor, dar au fost si greseli la nivelul diferitelor autoritati implicate in proces".
"Este si foarte greu sa demonstrezi anumite responsabilitati in domeniu. Deci de aceea formula pe care s-a mers a fost cea in care sumele respective au fost acoperite de la bugetul de stat", a mai spus Leonard Orban.
0
9
