Comisarul desemnat pentru Politica regionala, Corina Cretu, a declarat, miercuri, in Parlamentul European, ca va trebui sa incurajeze statele membre sa "puna cat mai multi bani la partea lor de cofinantare" a proiectelor europene, insa a refuzat, iritata, sa comenteze decizia Guvernului de la Bucuresti de a taia circa 4 miliarde de lei tocmai din bugetele necesare absorbtiei fondurilor europene, sustinand ca ea "nu judeca" hotararile Executivului.
In timpul audierilor din Comisia pentru dezvoltare regionala (REGI) a Parlamentului European, un europarlamentar a ridicat problema limitarilor de deficit bugetar impuse statelor membre prin Pactul de stabilitate, exprimandu-se pentru neincluderea in calculul deficitului a banilor pe care tarile ii asigura la cofinantarea fondurilor europene.
Acesta este contextul in care Corina Cretu a afimat ca executivul comunitar va trebui sa incurajeze statele membre sa puna cat mai multi bani la cofinantare.
"Eu cred ca avem nevoie de investitii publice in economia reala si este o problema foarte serioasa pe care o ridicati, pentru ca nu este usor pentru unele state membre sa asigure cofinantarea necesara in paralel cu pastrarea obiectivelor de consolidare fiscala, care sunt foarte stricte in Pactul de stabilitate. Pe de-o parte, noi va trebui sa incurajam statele membre sa investeasca in economia reala, sa puna cat mai multi bani in partea lor de cofinantare, dar, pe de alta parte, exista aceasta presiune asupra deficitului bugetar", a declarat Cretu, in fata europarlamentarilor din Comisia REGI.
Declaratia sa privind cofinantarile vine in contradictie directa cu decizia recenta a Guvernului Romaniei de a taia aproape 4 miliarde de lei din bugetul necesar absorbtiei fondurilor externe nerabursabile.
Intrebata de HotNews.ro despre aceasta masura a Guvernului, Corina Cretu a raspuns ca ea nu judeca deciziile guvernului care a nominalizat-o pentru functia de comisar european si nici pe cele ale guvernelor altor state membre.
"Nu sunt aici sa judec vreun guvern, nu sunt comisar ca sa judec guverne. Sunt aici sa ajut tarile si fiecare guvern sa faca pasii necesari si masurile necesare pe care le considera ca sunt potrivite cu nivelul de dezvoltare, cu resursele pe care le au. Deci nu sunt aici sa-mi judec guvernul si niciun alt guvern din Uniunea Europeana. Asa ca nu-mi cereti mie sa fac asta!", a raspus ea vizibil iritata.
De asemenea, vicepresedintele PSD a sustinut ca intrebarea ar fi fost nepotrivita. In plus, Corina Cretu s-a exprimat si pentru atragerea sectorului privat pentru cresterea nivelului de finantare al statelor membre, in conditiile in care Guvernul Romaniei taie din bugetul pentru investitii.
"Intrebarea dumneavoastra nu a fost potrivita, pentru ca eu nu am cerut sa se creasca nivelul de cofinantare, nu este posibil, am spus despre includerea sectorului privat in aceasta parte a cofinantarii. (...) Eu nu am vorbit despre nivelul cofinantarii, e foarte clar, sunt 15 procente de la statele membre si 85% de la Comisia Europeana. Eu am spus despre posibilitatea ca fiecare stat membru sa-si creasca nivelul fondurilor de finantare din sectorul privat", a afirmat Corina Cretu.
Precizam ca interventia HotNews.ro nu s-a referit la procentul de 15% al cofinantarii, invocat de Corina Cretu, ci la sumele de bani efective (amount, in limba engleza).
"Doamna comisar desemnat, ati spus la audieri ca incurajati statele membre sa puna mai multi bani (a bigger amount of money - in enegleza, n.r.) in cofinantarea proiectelor europene. Dar ieri, Guvernul Romaniei, condus de partidul dumneavoastra, guvernul care v-a nominalizat pe dumneavoastra a taiat aproape un miliard de euro din cofinantarea proiectelor europene..." - a fost interventia reporterului HotNews.ro .
Nota de fundamentare pentru rectificarea bugetara publicata de Guvern (fragment)
Proiectul rectificarii bugetare, adoptat marti de Guvernul Romaniei, prevede taierea a aproape 4 miliarde de lei de la absorbtia fondurilor externe nerambursabile.
In primele 9 luni ale anului 2014, Romania a reusit sa avnseze cu numai 4,5 puncte procentuale in absorbtia fondurilor structurale si de coeziune, din punctul de vedere al banilor ceruti de la Bruxelles.
Astfel, la data de 26 septemberie 2014, Romania atingea o rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune de aproape 38%, in termeni de declaratii de cheltuieli trimise la Comisia Europeana, in conditiile in care tara mai poate atrage banii europeni din perioada de programare 2007-2013 pana la sfarsitul anului 2015.
0
22
