Eurodeputatii vor avea un cuvant decisiv de spus, in aceasta luna, despre noul Fond European de investitii strategice creat pentru a sustine Planul european de Investitii de 315 miliarde euro. Miza: crearea unui efect de multiplicare de 15 ori a investitiilor initiale:"1 EUR de protectie a riscurilor de catre Fond poate genera, in medie, investitii de 15 EUR in economia reala". Vineri, 20 martie,trei eurodeputati romani, institutiile nationale cele mai relevante in domeniu precum si reprezentanti ai societatii civile au participat la dezbaterea organizata de Biroul de Informare al Parlamentului European in Romania.

captura dezbatere LIVEFoto: Hotnews

Evenimentul a avut loc cu zece zile inaintea supunerii la vot in Comisia pentru afaceri economice si monetare din Parlamentul European a propunerii de regulament pentru instituirea Fondului european pentru investitii strategice. Votul in plenul Parlamentului European este preconizat a avea loc la sesiunea de plen din luna iunie.

Au participat urmatorii deputati europeni: Theodor Stolojan, membru in Comisia pentru afaceri economice si monetare (PPE), Catalin Ivan, membru in Comisia pentru afaceri economice si monetare S&D), Siegfried Muresan, vicepresedinte al Comisiei pentru bugete (PPE). La eveniment au mai luat parte reprezentanti ai unor ministere si organisme interesate in a-si exprima opiniile si a le transmite deputatilor europeni implicati in evaluarea si votarea propunerii de regulament pentru instituirea Fondului european pentru investitii strategice.

Mădălina Mihalache, Șeful Biroului de Informare al Parlamentului European în România:

• Am invitat reprezentanți a instituțiilor publice, mediului bancar, academic și societății civile, în dialog cu europarlamentari.
• Perioada premergătoare adoptării în Comisia pentru afaceri economice și monetare. 
• În aceast- perioadă MEP vor amenda și discuta acest regulament, conform calendarului va fi adoptat la sesiunea din iunie
• Sperăm că intervențiile participanților vor completa cu o perspectivă românească prezentările europarlamentarilor. 
• Dorește să fie un răspuns la deficitul de investiții, pentru a încuraja finanțarea investițiilor în Europa. PE sprijină înființarea acestui fond și consideră că trebuie targetate proiecte care aduc o înalte valoare economică și de societate.

Theodor Stolojan, deputat în Parlamentul European, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare:.

• Suntem în fața unui program propus de CE, acum există propunerea de reglementare înaintată la Consiliu și PE, Consiliul este total de acord - 28 de state membre, la baza acestui acord- faptul că nu sunt obligate să dea niciun ban.
• În PE există deja proiectul de raport, cu amendamente; astăzi e termenul pt depunerea amendamentelor de către deputați. Se vor mai putea face amendamente și ulterior, pe o anumită procedură.
• Este vb de un program care presupune o garanție de 21 miliarde din bugetul UE ( în etapa inițială doar 5 miliarde din bugetul UE) dau posibilitatea BEI să acorde garanții fără a pune în pericol ratingul de triplu A al BEI. Posibilitatea de a fi mobilizate resurse din mediul privat, ajungându-se la o forță totală a 315 miliarde cu 2 destinații: investiții strategice cu valoare adăugată europeană și creșterea accesului la finanțare a companiilor cu până la 3000 de angajați cu accesnt special pe IMM:
• Principii pentru proiectele care să intre în program: proiecte viabile, cu un risc ridicat pe t. lung
• Se dorește să nu creeze datorie publică pentru Statele Membre
• Programul poate finanța și structuri private de fonduri

• Proiecte suficient de mature pentru a fi evaluate, nu poți merge cu un proiect fără studiu de fezabilitate. Selecția proiectelor este strict pe baza meritelor fiecărui proiect. Nu alocare pe țări sau pe sectoare.
  

• Probleme în dezbaterea PE: sursa finanțării din bugetul UE de 8 mld euro. Sunt mari discuții de unde tb luați banii. CE a propus din Horizon 2020 și din Facilitatea de conectare - care nu sunt repartizate pe Statele M (nu se pune problema să fie luate de la S.M.)
• am propus 2 amendamente: evitarea concentrării pe arii geografice și pe sectoare, este susținută și de Gv României, să nu fie concentrate pe țări care sunt f experimentate în proiecte de infrastructură; plus o asistență specială pentru statele membre cu piețe financiare slab dezvoltate. M-am gândit foarte mult cu ce se poate prezenta Romania în acest program. Sunt destule lucruri de făcut. Care sunt prioritățile? Suntem aproape de final cu Master-planul pe transporturi, care va stabili prioritățile. 
• România trebuie să apeleze cât mai devreme la instrumentul european pentru asistență (HUB) pentru a forma un HUB național. Transformarea Eximbank în bancă de dezvoltare; dezvoltarea Parteneriatului public-privat 
• Din păcate pe infrastructură mare sunt contracte complexe; trebuie să apelăm la experiențele care există.
  
• Trebuie promovată folosirea instrumentelor financiare în sectorul public; granturile să fie combinate cu resurse financiare; din păcate România nu dorește aceste lucruri până în prezent, inclusiv că nu dorește să apeleze la o facilitate creată de BEI. Și alte SM au spus că nu doresc să participe.
  

Cătălin Ivan, deputat în Parlamentul European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, membru în Comisia pentru afaceri economice și monetar:

• Punctul de vedere al S&D din PE: aș pune într-un context această inițiativă. e foarte imp să vedem cum s-a ajuns aici. O inițiativă este de salutat după f mult timp în care UE 
• UE nu reușește să treacă la nivelul de dezvoltare cu 28 de state membre, cu o piață unică ce este mai mult o utopie; a și fost înființată o Comisie specială tocmai pt a evalua cele 28 de sisteme fiscale din SM pentru a le face mai coerente. Dacă nu avem un sit fiscal bine coordonat nu există o piață unică.
• Dacă vorbim de educație și se dorea încă de la Lisabona să avem o educație bazată pe cunoaștere, ce piață comună dacă avem 28 de sisteme diferite, cu finanțare diferită, cu viziuni diferite, cu mici excepții de colaborări în zona universitară. Cât timp nu există o coordonare în sistemele de învățământ și bugetele nu sunt satisfăcătoare, strategie bazată pe C&D este o utopie.
• În urma crizei, rămânem în urmă față de țările în curs de dezvoltare, UE ar trebui să-și găsească coerența internă. La noi este o utopie să vorbești de cercet și educație la nivel înalt, se întâmplă în ASIA; în SUA;  
• Această inițiativă a CE este foarte binevenită, se va confrunta cu lipsa de entuziasm la nivelul SM; ceea ce trebuie să discutăm în PE este că acest Fond de inv strategice ar tb să finanțeze proiecte mari cu risc mare pe care SM niciodată nu și le vor asuma, care să ducă Europa mai departe., 
• Trebuie să evităm să se ajungă la o competiție între Statele Mambre. Expertiza este total diferităp, capacitatea de a atrage fonduri și de a investi este diferită, trebuie să vedem care este direcția Europeană. România tb să gândesacă european, proiecte în colaborare cu alte state; dacă nu se leagă cu un cordor important s-ar putea să nu aibă relevanță. Cred că acest Fond tb să susțină doar investițiile strategice de mare anvergură cu risc pe care altfel nu ni l-am putea asuma. 
• Este foarte importantă susținerea IMM-urilor. Poate fi pt UE un avantaj mare dacă reușesc să capete anvergură și reușesc să pornească motorul economiei. 

Siegfried Mureșan, deputat în Parlamentul European, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), vicepreședinte al Comisiei pentru bugete

• Sunt un susținător, în situatia în care există un deficit de investiții și nu dorim să cheltuim mai mulți bani ai ctățenilor și dorim investiții în zone care să întărească ec eeuropeană
• Intrebări: câți bani vor fi puși la dispoziția fondului, de unde vor veni banii și cine decide ce proiecte să fie finanțate.
• Există MEP care spun că poate ajung și mai puțin de 8 mld euro ; opinia mea este că această sumă tb pusă de UE în mod categoric și ireversibil, nu pot fi mai puțini bani. Am promis piețelor 8 mld, asta vor aștepta. Dacă punem mai puțini bani, volumul proiectului va fi mai mic, nu va mai fi 315 mld. Cu 21 mld cred că putem general 315 mld euro de investiții.
• De unde să vină aceste 8 mld? Propunerea CE - din proiectele destinate infrastruct. &inovării. SM nu s-au împotrivit dar în PE există rezistență. CE spune că efectul pozitiv va fi multiplicat. Cred că există premise, dar nu putem spune spigur, există posibilitatea ca în primii ani anumite proiecte să nu mai poată fi desfășurate. Propunerea PE este să nu spunem specific că vom lua fondurile de la aceste categorii - Horizon 2020 și Connecting Europe Facility.
• Beneficiul este că am putea în fiecare an să folosim bani de unde sunt, riscul - ca negocierile în fiecare an între PE, CE și Consiliu să fie îngreunate. 
• Propunerea invită și SM să facă contribuții voluntare. Ce se oferă în schimb celor care participa? Calitate de membru în acel board care ia decizii ; generozitate la calculul deficitului. În momentul de față niciun stat nu participă cu bani publici, probabil că stimulentele au fost prea mici. 
• Propunere PE: SM să poată participa la acest fond dar să nu participe la boardul care ia decizii, investitorii trebuie să știe că nu sunt selectate pe criterii politice. 
• PE propune ca membrii boardului să fie invitați la audieri în PE; eu cred că o audiere va fi inevitabil politizată. Să dea doar un aviz consultativ pe o listă de 8 din 8. Dacă un candidat se prezintă insuficient calitativ, să poată fi schimbat.
• Trebuie să prevenim tentația BEI care vrând să-și apere ratingul 3A să evite proiectele cu mare risc. Totuși, misiunea proiectului este să finațeze invest cu mare risc. 
• Cred că acest HUB trebuie să îndeplinească tocmai acest rol de consiliere; trebuie să avem proiecte viabile și capacitate administrativă. 

Attila Gyorgy, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor Publice:

• La nivelul Gv s-a discutat f mult pe această temă, aș dori să evidențiez câteva lucruri, ne dorim să se țină cont de particularitățile statelor membre, experiența noastră nu este atât de vastă și ne dorim să accesăm sume în mod corect și echitabil.

• Se mai pune problema de impact bugetar. Chiar la Luxemburg au fost dispute; s-a încurajat ca listele SM să aibă cât mai multe proiecte din mediul privat.
• In toamnă ni s-a cerut să dăm câteva informații sumare dar acestea sunt confidențiale la nivelul operatorilor privați; de multe ori proiecte private au fost construite și s-au gândit și la mecanismul financiar. Am reuși să trimitem la Bruxelles o listă; a fost făcută sub presiunea enormă a timpului; a fost o listă orientativă; proiecte se pot adăuga și scoate.
• Am încercat să punem cap la cap proiectele diverselor ministere, autorități locale și care îndeplineau criteriile solicitate. NU am asigurat și o prioritizare; am încercat totuși să subliniem câteva foarte importante, 64 de poziții. Majoritatea - în dom transporturilor, energiei, apelor. Valoarea totală este de 62,5 mld euro. Este proporțională cu dimensiunea României.
• Ce vom face cu această listă? Care sunt criteriile? 
• Nu ne interesează distribuția echitabilă a investițiilor. Până la urmă sunt și banii României acolo. Pe partea de asistență tehnică (HUB) au fost foarte multe discuții, trebuie să asigure și accesibilitatea la nivel local. 
• Acest multiplicator de 15 ni se pare puțin prea optimist. Săptămâna trecută am primit o solicitare de la Luxemburg; au selectat un nr de 6 sau 8 proiecte în dom energiei, 2 se referă la România, ambele vizează Bucureștiul; CET Vest - solicitare să le dăm datele de contact. Văzând acest email am pus întrebarea dacă este o inițiativă izolată sau se va proceda la fel și pe alte domenii. Să întrebăm dacă chiar pe energie nu au existat și alte lista scurte, ne-a mirat că  erau 2 din Ro. Ne bucurăm că lucrurile încep să se miște 

Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație, Banca Națională a României (declarații în nume personal):

• Președintele Băncii Centrale Europene trebuie să fie judecat cu ceea ce fac guvernele naționale, ce trebuie să facă Comisia, ce trebuie să facă PE. Cele patru personaje foarte puternice din Uniune, președintele Consiliului, Parlamentului, președintele Băncii Centrale vor veni cu un raport ce trebuie făcut. 
• Planul Juncker, deși o inițiativă mai mult lăudabilă, prăbușirea cu aproape o treime (de la 25% din PIB s-au dus la 17%), în unele țări s-a dus la jumătate, în mulți ani s-a investit prost.
• Subutilizarea resurselor duce la șomaj foarte mare.  Acest fond nu va facem o mare diferență. Media (20% PIB) 0,6 sau 0,65% investiții și publice, și private, în plus - ce înseamnă asta? Este foarte puțin. Poți să faci o diferență. Chiar admițând că leverage-ul se va realiza, este vorba de un pariu. 
• Contextul general - căderea dramatică a investițiilor - PIB-ul afectat, va fi afectată rata de creștere potențială a PIB, fenomenul de histerezis - oameni care au o generație pierdută - își afectezi rata de creștere a PIB. O spune Juncker, care nu vine de pe partea stângă.
• Context pentru o cvasi-stagnare. Chestiunea e amplă - ar trebui să reușim să investim prin programe naționale - nu întâmplător am pus cu media investițiilor naționale. Să se investească în mod deștept. O altă chestiune este lipsa de încredere, a investitorilor, - supraîndatorare a sectorului privat - că nu există lipsă de capital, lichidități. Supraîndatorare în sectorul privat și public - angajarea   Probabilitatea de a se realiza acest leverage. 
  
• Opinia mea este că această construcție cu leverage foarte mare, de 15, nu va reuși,
  
• Obsesia de a multiplica banii publici prin instrumente financiare nu este bună.Fondurile europene sunt mult mai importante pentru România ; să nu creăm iluzia că va schimba fața României.
• Ar trebui să aibă adiție de bani publici substanțială.
  
• Este o construcție birocratică, va fi foarte greu de gestionat.
  
• Este cazul ca țărilor să li se permită Golden rule - orice creștere de deficit care este investiție, dar nu cum este sifonat banul public în România, să nu fei introdusă în calculul deficitului. Este o regulă care a ajutat Germania să se reconstruiască. 
• Susțin de ani de zile că este nevoie de o bancă de dezvoltare. 
• Mult mai puternice sunt fondurile europene pentru România. 

Florin Dănescu, Președinte Asociația Română a Băncilor:

• Astfel de inițiative sunt așteptate, poate sunt mai mult necesare pentru o țară precum România decât pentru alte țări.
• Dacă voi rafina acele 315 mild la 12.000 mld cât este PIB-ul Europei și volumul creditelor bancare din Europa, vom vedea care este impactul, dar intenția contează.
• Considerăm că trebui o direcționare mai puternică către IMM-uri. Motorul revenirii ec europene trebuie axat pe IMM. Vom aloca toată o mare parte din atenția noastră către acest sector. 
• Cred că lipsește din discuție felul în care vom reuși să recâștigăm încrederea investitorilor în general; dacă cerem investitorilor tot felul de participări și în paralel venim cu astfel de proiecte.
• Trebuie să vedem dacă la nivel european avem proiecte care încurajează investițiile. Ar trebui adăugatăp nevoia mare de astfel de investiții. 

Theodor Stolojan: Proiectele pot fi locale, dar care răspund priorităților europene.

Simona Moagăr, Directorul Institutului de Economie Mondială:

• Europa trebuie tratată ca un tot; la noi există o criză de management oamenii nu sunt foarte bine 

Gabriela Drăgan, director Institutul European din România:

• Sunt diferite variante, se îmbunătățesc la de la o zi la alta. 
• Ultimul regulament mi s-a părut mult mai echilibrat.
• Elemente de vulnerabilitate: încă nu îmi dau seama cum va reuși regulamentul să armonizeze cu cadrul de reglementare pe care tocmai l-a creat la nivelul guvernanței economice. 
• Mi-am dat seama că se pregătește o nouă flexibilizare a Pactului de stabilitate și creștere. Avem nevoie în paralel să flexibilizăm și regulile pactului.
• În 2014 am vorbit numai despre austeritate fiscală, acum am trecut la o nouă paradigmă. Ne dăm seama că o creștere economică fără investiții nu este posibilă.
• Nu încercăm să reinventăm roata; păreau a fi niște propuneri în paralel - acest fond gestionat de BEI, nu era foarte clar ; constat că în acest moment se încearcă o viziune integrată. Creăm niște garanții, le dăm grupului BEI; Intrăm într-o paradigmă keynesiană.
• Dacă mecanismul este văzut de ceea ce se întâmplă la nivel european

Valentina Dimulescu, Societatea Academică din România:

• Considerăm că ar fi extrem de util să fie mai multe proiecte în domeniul energiei regenerabile, cu accet pe biomasă, / în România 3/4 familii folosesc încălzire prin biomasă, în special prin lemn.
• Pe listă există niște proiecte care nu ar trebui să fie acolo.

Cristian Ghinea:

• Amendamentul anti-concentrare este o încercare a României 
• Problema României nu este expertiza tehnică ci stabilitatea deciziei politice. Degeaba vom crea expertiză dacă partea de stabilitate a deciziei pe termen lung nu va funcționa. 
• Evident că prg Horizon 2020 și Connecting Europe vor pierde / La Connecting Europe s-a adus anul trecut o comunicare importantă / Va avea de suferit lista de proiecte pentru această facilitate? 

Petru Dandea (Cartel Alfa):

• Ieri a fost adoptat în Comitetul Economic și Social European. Vine cu niște propuneri concrete. 25% vor fi alocate IMM . Propunerea CESE este tocmai datorită lipsei de expertiză și capacitate a BEI să implicăm Agențiile de Dezv Regională din fiecare stat membru în gestionarea proiectelor.
• Pe operațiunile curente BEI are această capacitate, nu a fost inventată. Nu și-ar fi permis Juncker să vină în fața Parlamentului cu un document care spune basme.
• Credem și noi că este necesară o reconsiderare a unor reguli dure din Pactul de Stabilitate; să fie introdusă o regulă de aur pentru ca aceste fonduri să nu fie luate în calcul la deficit 

Florian Marin, Blocul Național Sindical

• Poate ar trebui niște criterii care să vizeze șomajul sau persoanele inactive ;
• Din punctul meu de vedere este o oportunitate și România trebuie să o fructifice într-o formă sau alta. 

Citeste mai mult si comenteaza pe EurActiv.ro