Lansarea unor linii de finantare pe noul program de Competitivitate, cu buget consistent - de 560 milioane de euro, marcata de lipsa de transparenta, erate si balbe, precum si lipsa de coordonare intre institutiile de resort arunca o pata inca din start asupra gestionarii fondurilor UE 2014-2020 si creeaza un precedent periculos.Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica si Inovare (condusa de Tudor Prisecaru, profesor la Politehnica Bucuresti si un apropiat al Ecaterinei Andronescu) a publicat pe website, inca de saptamana trecuta, documentele finale si calendarul depunerii de proiecte pentru sapte linii de finantare din Axa 1 a Programului Operational Competitivitate 2014-2020.
Buget total: 560 milioane euro, adica aproximativ 60% din totalul Axei respective (fonduri UE+ cofinantarea de circa 16% din bugetul de stat).
EurActiv.ro a scris pe aici, pe scurt, despre problemele sesizate de mediul privat legat de aceste documente, fiind singura reactie publica pe acest subiect. Revenim cu o analiza explicativa in detaliu a problemelor de forma si de fond: ce nu este deloc in regula cu aceasta lansare si de ce trebuie luate masuri urgent, pentru a nu se repeta.
1. Calendarul lansarilor: balbe si erate, probleme de forma si de fond
Calendarul depunerii de proiecte, publicat odata cu documentele care anuntau lansarea, a fost modificat de doua ori in numai doua zile, in urma articolului publicat de EurActiv.ro.
Problema de forma, aparent, care ridica insa urmatoarele intrebari: de ce a fost nevoie de doua modificari (plus o „Erata” oficiala care anunta modificarea termenului de incepere a depunerii), in loc sa existe toate datele bine stabilite in momentul lansarii?
Cu alte cuvinte, de ce s-au grabit functionarii ANCSI sa publice un calendar care a trebuit apoi modificat de doua ori?
Primul calendar (valabil in data de 18 mai, cand a fost consultat de EurActiv.ro) arata ca proiectele vor putea fi depuse incepand cu data de 27 mai, pentru unele componente fiind mentionat termenul de 29 iunie, pentru altele, 27 iulie. Asadar, o luna si, respectiv, doua luni pentru depunerea oficiala a proiectelor.
Problema de fond: termen mult prea scurt pentru proiectele de dimensiuni mari. Spre exemplu, la una din componente (Actiunea 1.1.1. A) proiectele vor fi cuprinse intre 1 milion si 20 milioane de euro, unele incluzand constructii, pentru care va fi nevoie de studii de fezabilitate si „documentatii de avizare a lucrarilor de interventii” (potrivit Ghidului solicitantului).
Intrebare: de ce este nevoie de un termen limita atat de strans, pentru un buget atat de mare (154 milioane euro, numai pe Actiunea folosita in exemplul de mai sus) si pe care se asteapta proiecte complexe, mari dimensiuni? Chiar si in cazul proiectelor mai mici, pe alte componente, initiativele din cercetare-inovare necesita o elaborare minutioasa. Al doilea calendar, revizuit, incarcat pe site in seara zilei de 18 mai, modifica datele calendaristice dar lasa tot o luna pentru depunere, cu unele exceptii unde a existat termen ”nelimitat”.
A treia varianta a calendarului, existenta acum pe site, anunta termen de 45 de zile de la startul depunerii proiectelor. Nimic rezolvat pe fond, termenul este inca foarte strans pentru acest gen de proiecte (cercetare-dezvoltare) si pentru un asemenea buget.
Asa cum au explicat consultantii de specialitate, „alocarea unor timpi insuficienti pentru faza de pregatire a documentatiei de finantare, conduce inevitabil la scaderea calitatii proiectelor, creste riscul finantarii unor investitii putin viabile si duce in final, la cheltuirea ineficienta a banului public”.
2. Lipsa de transparenta si predictibilitate
Aceasta problema este legata, practic, de prima problema, a „calendarelor”. Desi Ghidurile au fost timp de mai multe luni in consultare publica, Ghidul final nu a fost publicat cu suficient timp inaintea lansarii oficiale. (13 mai - publicare, vs. 27 mai - lansare , in prima varianta de calendar). Pe fond, potrivit companiilor interesate de finantari, sugestiile venite din mediul privat, ca urmare a consultarilor, nu au fost luate in considerare pentru documentele finale. In plus, sumele alocate pe fiecare componenta (Actiuni) nu au fost detaliate intr-un document de sinteza la nivelul Programului Operational.
Singura detaliere care a existat, legata de sume, este la nivel de Axe,in varianta finala a programului, publicata de Ministerul Fondurilor Europene, si anume: Axa 1: 797 milioane euro, Axa 2 : 531 milioane euro (contributia UE). Astfel, putem numai ghici ca bugetul de 560 milioane euro, pentru cele patru „Actiuni” lansate, din totalul de sapte ale Axei 1, reprezinta intregul buget pe componentele respective pentru perioada 2014-2020. Poate ca nu este corecta concluzia, dar cine poate sti? Informatia este deosebit de interesanta pentru firme, miza fiind: „In numai o luna vom concura pentru singura sansa de a obtine fonduri in urmatorii sapte ani? ”
0
3
