Comisia Europeana are deschise 21 de proceduri de infringement impotriva Romaniei, pentru netranspunerea directivelor UE in legislatia nationala, mai mult de zece ministere si alte institutii centrale ale statului roman fiind responsabile cu masurile de conformare a tarii la legislatia europeana - releva o lista a Ministerului Afacerilor Externe, remisa luni HotNews.ro . Pe langa cele 21 de produri declansate oficial de executivul comunitar, in 7 cazuri Romaniei i-au expirat deja teremenele de transpunere a unor directive europene in legsilatia nationala. Cele mai mari probleme s-au adunat la Ministerul Mediului, responsabil cu coordonarea transpunerii unor directive europene pentru care Comisia a sesizat deja Curtea de Justitie a Uniunii Europene impotriva Romaniei. Romanii risca astfel sa plateasca din bugetul de stat amenzi de zeci, chiar sute de milioane de euro, cu penalizari.
Ministerul Justitiei, Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor, Banca Nationala a Romaniei (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) sunt cateva dintre institutiile publice centrale care apar pe "lista responsabililor" cu (ne)transpunerea directivelor UE in legislatia nationala. In plus, unele dintre proiectele de lege pe care Romania trebuie sa le aiba in vigoare sunt in Parlament, pentru adoptare, sau la presedintele Klaus Iohannis, pentru promulgare, se mai arata in lista transmisa de Ministerul Afacerilor Externe la solicitarea HotNews.
Pentru fiecare caz in care ar fi condamnata, Romania risca sa plateasca amenzi si penalizari de milioane de euro, ceea ce ar duce "nota de plata" toatala la zeci, poate sute de milioane de euro din banii contribuabililor romani, daca autoritatile romane vor esua sa se conformeze legislatiei UE in mai multe cazuri.
"Pentru Romania, in baza Comunicarii Comisiei Europene C(2014) 6767/17.09.2014 privind actualizarea datelor utilizate pentru calcularea sumei forfetare si a penalitatilor cu titlul cominatoriu pe care Comisia urmeaza sa le propuna Curtii de Justitie in cadrul procedurii de constatare a neindeplinirii obligatiilor, s-a stabilit ca suma minima forfetara va fi 1.809.000 euro, iar penalitatile vor fi calculate pe baza unei formule specifice - intre 2.165 euro si 130.000 euro (pe zi de intarziere - n.r.) - de la data stabilita de Curtea de Justitie a UE prin hotararea sa (eventuala - n.r.). Consecintele negative imediate de ordin financiar pe care le-ar genera neadoptarea masurilor stabilite se vor rasfrange asupra bugetului general consolidat, conducand la majorarea deficitul bugetar actual", se arata intr-o adresa a Ministerului Mediului, privind un caz de netranspunere a legislatiei europene in domeniul reciclarii deseurilor provenite din masinile duse la "fier vechi" (la care vom reveni in cele ce urmeaza).
Potrivit raportarii MAE, din cele 21 de proceduri de infringement deschise oficial, in 15 cazuri este vorba despre faptul ca Romania a depasit deja termenele oficiale de transpunere a unor directive europene in legislatia nationala si petru care tara noastra nu a comunicat pana acum masurile solicitate.
Aici, in cazul a 4 proceduri de infringement responsabil cu initierea si elaborarea proiectelor de legislatie necesare este Ministerul Justitiei, adica exact institutia care ar trebui sa aiba in grija toata legislatia din Romania.
Dintre aceste cazuri, cel mai vechi termen de transpunere care a expirat are deja un an si 8 luni. Pana la 27 octombrie 2013, Romania trebuia sa transpuna in legislatia interna Directiva 2010/64/UE (privind dreptul la interpretare si traducere in cadrul procedurilor penale). In acest sens, in ianuarie 2015, MJ a scos in dezbatere publica Proiectul de lege de modificare si completare a Legii 178/1997 privind traducatorii si interpretii judiciari, care a starnit nemultumirea traducatorilor, acestia temandu-se ca aveau sa fie supusi unor examene speciale pentru recunoasterea ca profesionisti in domeniu.
Proiectul de lege trebuie aprobat de Guvern, adoptat de Parlament, promulgat de presedintele tarii si publicat in Monitorul Oficial, pentru ca Romania sa scape de procedura de infringement.
Ministerul Transporturilor este si el pe lista, cu proiecte pe care trebuia sa le elaboreze, ca Romania sa scape de infringement.
Cel mai vechi termen are un an si 8 luni de cand a expirat si se refera la netranspunerea Directivei 2011/76/UE de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfa pentru utilizarea anumitor infrastructuri.
Potrivit "listei responsabililor", Ministerul Transporturilor are abia in curs de elaborare un text de ordonanta care sa rezolve problema infringemnetului: proiect de OG pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania.
Un alt caz intra in responsabilitatea a trei institutii centrale ale statului roman: Ministerul Finantelor, BNR si ASF. Pana pe 31 decembrie 2014, Romania avea obligatia sa transpuna in legislatia nationala Directiva 2014/59/UE din 15 mai 2014, de instituire a unui cadru pentru redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii. Proiectul de lege privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii, pentru transpunerea directivei, a fost elaborat de cele 3 institutii, aprobat de Guvern si transmis la Parlament.
Legislativul roman dezbate in prezent proiectul, in conditiile in care Comisia Europeana a transmis un aviz motivat - faza a doua a procedurii de infringement precontencioase (pana la sesizarea Curtii de Justitie a UE).
Din cele 21 de proceduri de infringement oficiale, 6 vizeaza cazuri in care Romania a comunicat la Bruxelles masurile de transpunere a directivelor, insa Comisia Europeana nu a clasat inca oficial procedurile de infringement - sustine Ministerul Afacerilor Externe.
Intre aceste 6 cazuri apare, cel mai vechi este legat de transpunerea Directivei 2011/61/UE privind administratorii fondurilor de investitii alternative, care are termenul de transpunere expirat de aproape doi ani (din 22 iulie 2013). Ministerul Finantelor si ASF erau istitutiile romanesti responsabile de proiectul de transpunere.
In fine, in afara de cele 21 de actiuni de infringement oficiale, Romania a depasit termenul de transpunere a unor directive europene in alte 7 cazuri, pentru care insa Comisia Europeana nu a comunicat momentan inceperea niciunei proceduri de infringement. Atfel, tara noastra risca inca 7 proceduri de infringement pe langa cele 21 deja existente oficial, numai in domeniul transpunerii unor directive europene in legislatia nationala.
Dintre aceste cazuri, cel mai vechi termen de transpunere este expirat de un an (6 iunie 2014). Se refera la netrabspunerea Directivei 2012/13/EU (din 22 mai 2012), privind dreptul la informare in cadrul procedurilor penale. In acest sens, Ministerul Justitiei a elaborat si trimis la Parlament un poriect de lege de amendare a Codului penal si a Codului de procedura penala, potrivit listei MAE.
- Cazurile cele mai grave, la Ministerul Mediului
Dintre cele 21 de proceduri de infringement oficiale impotriva Romaniei, in 2 cazuri Comisia Europeana a sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Acestea se refera la chestiuni de mediu.
Atentie: vorbim doar de procedurile de infringement privind netranspunerea unor directive europene in legsilatia nationala.
De aproape doi ani, Romania trebuie sa transpuna in legislatia nationala doua directive europene pe mediu, dar nu a facut-o pana acum, in ciuda avertismentelor si areselor oficiale de la Bruxelles.
- Asa se face ca in 28 mai 2015 Comisia Europeana a decis sa ne dea in judecata la Curtea de Justitie a Uniunii Europene , pentru neindeplinirea obligatiei de a transpune in dreptul intern actul normativ revizuit al UE privind vehiculele scoase din uz. Romania avea termen 22.08.2013 sa transpuna Directiva 2013/28/UE de modificare a anexei II la Directiva 2000/53/CE. Ministerul Mediului a facut un Proiect de Lege privind vehiculele scoase din uz, text care a ajuns in Parlament, dar care nu a fost inca adoptat.
Potrivit Ministerului Mediului, Romania trebuie sa interzica utilizarea metalelor grele la componentele vehiculelor introduse pe piata.
"Este important ca masurile preventive sa se aplice cu incepere din faza de proiectare a vehiculului si sa se concretizeze in special in reducerea si controlul substantelor periculoase provenind de la vehicule, pentru a preveni eliberarea acestora in mediu, pentru a facilita reciclarea si pentru a evita eliminarea deseurilor periculoase. Astfel, se are in vedere imbunatatirea din punct de vedere ecologic a activitatii tuturor operatorilor economici implicati in ciclul de viata al vehiculelor", a arata Ministerul Mediului, intr-o adresa oficiala transmisa HotNews.ro .
- Tot in responsabilitatea Ministerului Mediului este si intierea legislatiei pentru transpuerea in dreptul intern a Directivei 2013/2/UE de modificare a anexei I la Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje.
Si in acest caz, Comisia Europeana a decis sa sesizeze Curtea de Justitie a UE impotriva Romaniei, autoritatile noastre avand obligatia sa transpuna directiva in legislatia nationala inca din 30.09.2013.
Ministerul Mediului a pregatit un Proiect de Lege privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, insa textul este inca in avizare interinstitutionala.
Aceasta inseamna ca proiectul mai are de trecut o serie intreaga de etape pentru a transpune directivele UE in dreptul intern: scoaterea in dezbatere publica, aprobarea in Guvern, adoptarea de Parlament, promulgarea de catre presedinte si publicarea in Monitorul Oficial.
Directiva europeana redefineste anumite criterii pentru care un anumit deseu este considerat ambalaj.
Cei interesati de modificarile legislative sunt operatorii economici din domeniul deseurilor.
"Transpunerea directivei in cauza se adreseaza in primul rand operatorilor economici responsabili, in speta producatorilor, dar nu numai, venind in sprijinul tuturor factorilor interesati care activeaza in domeniul ambalajelor si a deseurilor de ambalaje", arata Ministerul Mediului, in informatiile transmise HotNews.ro .
Guvernul se mandreste, insa, cu faptul ca Romania nu are nicio procedura de infringement pentru netranspunerea legislatiei europene in dreptul intern, pentru ca pana acum Grefa Curtii de la Luxemburg nu a comuncat oficial Bucurestiului cererile Comisiei Europene.
"Desi Comisia Europeana a luat decizia de a sesiza CJUE in 2 actiuni in constatarea neindeplinirii obligatiilor de comunicare a masurilor nationale de transpunere, pana in prezent Grefa CJUE nu a comunicat Romaniei nicio cerere introductiva de instanta. Asadar, Romania are 0 <
- Romania, data in judecata pentru poluare
In afara de cele mentionate, Romania mai are insa alte doua proceduri de infringement trimise la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, insa nu apar in lista MAE transmisa HotNews, pentru ca nu se refera la transpunerea directivelor UE in legsilatia nationala, ci la legile care exista, dar pe care autoritatile romanesti nu le aplica.
Cel mai grav caz este cel legat de iazul de decantare al expoatatiei metalifere de la Moldova Noua.
Inca din 16 octombrie 2014, Comisia Europeana a decis sa dea in judecata Romania la Curtea de Justitie a UE, pentru incalcarea legislatiei europene privind deseurile miniere in cazul iazului de decatare al Moldomin din juetul Caras-Severin. "Iazul este o sursa majora de poluare, raspandind pulberi toxice care prezinta riscuri semnificative pentru sanatatea umana si pentru mediu", a avertizat Comisia Europeana.
Autoritatile romane s-au plans ca Moldomin nu se mai afla in controlul statului, dar promit o solutie care sa satisfaca exigentele europene de mediu.
Cazul este, insa, unul dificil pentru Romania, pentru ca se refera la poluarea generata in urma prabusirii marilor colosi ai industriei extractive din perioada comunista.
Un alt caz intra in responsabilitatea Ministerului Energiei.
In 18 iunie 2015, Comisia Europeana a decis sa dea in judecata Romania la Curtea de Justitie a UE pentru ca tara nu a adoptat un plan de urgenta privind securitatea aprovizionarii cu gaze naturale, obligatie pe care trebuia sa o indeplineasca de doi ani si jumatate, a informat executivul comunitar, intr-un comunicat remis HotNews.
In schimb, Ministerul Energiei sustine ca planul de urgenta a fost finalizat in 17 iunie si transmis Comisiei Europene.
"In data de 17 iunie 2015, elaborarea Planului de Urgenta a fost finalizata de catre MEIMMMA, iar documentul a fost transmis Comisiei Europene. Totodata, au fost notificate si Autoritatile Competente din Ungaria si din Bulgaria, in scopul consultarii acestora, conform procedurii impuse de prevederile Regulamentului (UE) nr.994/2010. Ulterior primirii raspunsurilor din partea Comisiei Europene precum si din partea Autoritatilor Competente din tarile vecine mentionate, Ministerul Energiei, IMM si Mediului de Afaceri va adopta forma finala a Planului de Urgenta si il va face public, in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.994/2010", a informat Ministerul Energiei.
Situatia din teren este, insa, ceva mai complicata decat cea din hartii, pentru ca UE insista ca Romania sa permita, tehnologic, exportul de gaze catre alte state ale UE.
Autoritatile romane nu au facut demersurile necesare in vederea realizarii unor investitii de interconectare cu statele vecine, respectiv cu Ungaria si Bulgaria.
In acest moment, interconectarea cu Ungaria este facuta prin conducta Arad-Szeged, insa doar pe sensul de import, nu si export. In ceea ce priveste Bulgaria, proiectul privind realizarea conducteti Giurgiu-Ruse taraganeaza de cel putin trei ani.
Singura interconectare pe sensul de export este cu un stat care nu este membru UE, Republica Moldova, prin conducta Iasi-Ungheni, insa nu foloseste la nimic. Conducta exista, insa exporturi nu se fac deoarece conducta se opreste la Ungheni unde sunt prea putini consumatori.
0
5
