Romania va pierde fonduri europene de aproape jumatate de miliard de euro din cauza proiectelor de utilitati publice derulate de autoritatile locale in Programul Operational Sectorial (POS) Mediu si nefinalizate, releva date centralizate la Ministerul Fondurilor Europene.
Prin axa prioritara 1 din cadrul POS Mediu 2007-2013, Romania avea alocata suma de 3,15 miliarde de euro, din care 2,77 miliarde de euro euro contributie a Uniunii Europene din Fondul de Coeziune.
La nivelul intregii tari, autoritatile locale - prin diferite regii autonome - deruleaza 50 de proiecte europene de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate, cel putin cate unul pentru fiecare judet plus Capitala.
Multe din aceste proiecte, insa, nu au nicio sansa sa se finalizeze pana la 31 decembrie 2015, data pana la care Romania mai poate absorbi banii europeni alocati in perioada de programare 2007-2013, releva datele de la Ministerul Fondurilor Europene.
Astfel, Guvernul se vede nevoit sa reimparta in mai multe faze proiectele taraganate, iar componentele din proiecte care nu vor fi terminate pana la finalul perioadei de programare sa fie trecute pe finantare din noul Program Operational Sectorial Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020.
Valoarea acestor componente care nu vor fi finalizate si vor face obiectul fazarii, respectiv al finantarii din perioada de finantare 2014-2020 prin intermediul POIM 2014-2020, este de 2.084.239.917 lei (peste 460 de milioane de euro), potrivit datelor centralizate la MFE.
Practic, prin aceasta "solutie de avarie", Romania isi va consuma din noile fonduri europene banii pe care nu a fost in stare sa-i cheltuiasca din vechile fonduri europene care i-au fost alocate.
Mai direct, tara noastra va pierde 460 de milioane de euro din fondurile europene 2014-2020 numai prin faptul ca nu a reusit sa-i cheltuiasca din Axa 1 a POS Mediu 2007-2013.
In POIM 2014-2020, "gaura" de 460 de milioane de euro se va adauga "craterului" de 3 miliarde de euro - valoarea componentelor nefinalizate din proiectele de infrastructura de transport.
Aceasta pentru ca din noul Program Infrastructura Mare 2014-2020, vor manca bani atat proiectele nefinalizate din vechiul POS Mediu, cat si cele din vechiul POS Transport 2007-2013.
Din perspectiva perioadei de programare 2007-2013, Romania risca astfel sa pierda circa 400 de milioane de euro (alocare europeana estimata) prin dezangajarea automata a banilor necheltuiti in proiectele de utilitati taraganate, numai dintr-o singura axa a Programului Operational Sectorial Mediu (2007-2013).
Tot programul vechi de Mediu a ajuns la o rata de absorbtie de 45%, ca bani cheltuiti in proiectele din tara, pe care Guvernul a cerut Comisiei Europene sa i-i deonteze. Prin urmare, restul de 55% sunt necheltuiti, dupa 8 ani si jumatate de la aderarea la UE, cu numai jumatate de an pana la incheierea perioadei de programare. Asta inseamna practic ca pe tot POS Mediu 2,4 miliarde de euro pusi la dispozitie de Comisia Europeana sunt necheltuiti in prezent de Romania.
- Guvernul cere bani europeni pentru proiecte romanesti
Guvernul mai incearca, insa, sa mai "dreaga busuiocul": cere Comisiei Europene sa-i plateasca din fondurile UE - prin POS Mediu 2007-2013 - proiecte derulate de primarii si de consilii judetene de pe tot cuprinsul tarii cu fonduri interne sau cu altfel de finantari altele decat cele de la UE (cum ar fi imprumuturi de la Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare etc.).
Ministerul Fondurilor Europene a strans "proiecte retrospective" din tara pe care spera sa incaseze 142 de milioane de euro de la Comisia Europeana. Aici este vorba de 69 de proiecte de apa / apa uzata posibil eligibile.
In cele din urma, insa, scenariul care cuprinde fazarea proiectelor taraganate si decontarea de la UE a proiectelor retrospective necesita acceptul Comisiei Europene.
Miza este insa si mai mare decat valoarea de 460 de milioane de euro componentelor nefinalizate din proiectele supuse fazarii.
Masurile propuse de MFE - fazarea proiectelor taraganate si decontarea de la UE a proiectelor retrospective - vin ca urmare a unui avertisment dur de la Comisia Europeana, de la inceputul anului 2014.
Aceasta solutie a fazarii este una de compromis - altfel Romania risca sa fie pusa sa termine din bani de la bugetul de stat proiectele taraganate sau, si mai rau, sa-i fie pusa sa dea inapoi la Bruxelles si banii deja absorbiti in aceste proiecte.
In speranta unui accept din partea Comisiei Europene, Guvernul a adoptat marti o ordonanta de urgenta prin care se asigura cadrul legal de transferare de la POS Meidiu 2007-2013 la POIM 2014-2020 a componentelor de 460 de milioane de euro din proiectele de mediu nefinalizate.
De asemenea, ordonanta permite Guvernului sa scoata anul acesta din Trezorerie imprumuturi temporare de inca 1 miliard de lei (5 miliarde in loc de 4 miliarde, cat era prevazut pana acum) pentru a asigura platile interne catre beneficiarii care deruleaza proiecte pe fonduri europene.
Banii se returneaza in Trezorerie, fara dobanda, dupa ce Guvernul incaseaza de la Comisia Europeana deconturile la cheltuielile pentru care a efectuat platile intrene.
- Cum se vede Romania primitiva prin canalul colector
Romania a fost primita in Uniunea Europeana, in anul 2007, cu tot cu orasele care isi trag apa de la WC in rauri.
Pentru a ne aduce in randul lumii civilizate, Comisia Europeana a mers pe tactica "stick and carrot", cum se zice la ei, sau, cum zicem noi, ne-a aratat zi zaharelul, si nuiaua.
Pe-o parte, ne-a oferit fonduri europene - 4,4 miliarde de euro numai prin POS Mediu 2007-2013 - iar pe partea cealalta ne-a amenintat cu amenzi usturatoare daca nu ne conformam standardelor europene in domeniul apelor uzate si a apei potabile.
In prezent, insa, in Romania, din 223 de aglomerari cu mai mult de 10.000 locuitori, doar 25 de aglomerari se conformeaza la obligatiile privind colectarea apelor uzate (circa 22% din numarul total de locuitori echivalenti ai aglomerarilor) si doar 7 aglomerari se conformeaza la obligatiile privind epurarea apelor uzate (circa 8% din numarul total de locuitori echivalenti ai aglomerarilor), arata evidentele de la MFE.
Mai rau, in 14 aglomerari cu peste 10.000 locuitori nu sunt demarate proiecte sau lucrari pentru realizarea, modernizarea sau extinderea canalizarii si/sau epurarii apelor uzate, care sa asigure nivelul de conformare corespunzator.
In ceea ce priveste conformarea cu prevederile directivei europene privind epurarea apelor uzate urbane (cu termen final de conformare 31 decembrie2018), la sfarsitul lunii iunie 2014, gradul de colectare a apelor uzate in aglomerarile umane cu mai mult de 10.000 locuitori este de 83,95% (fata de tinta de 100%), iar in aglomerarile cu peste 2000 de locuitori este 59,95 % (fata de 69%, cat trebuia sa fie la 31 decembrie 2013 si 80%, cat ar trebui sa fie la 31 decembrie 2015).
Gradul de epurare a apelor uzate din aglomerarile cu mai mult de 10.000 de oameni. este de 70,72% (fata de tinta de 100%), iar in aglomerarile cu peste 2000 de locuitori este de 49,89% (fata de 61%, cat trebuia sa fie la 31 decembrie 2013 si 77% , cat ar trebui sa fie la 31 decembrie 2015).
Nici la apa potabila Romania nu are un sistem sanatos.
La nivelul anului 2012, doar 60,15% (12, 1 milioane de locuitori) aveau acces la sisteme centraizate de aliemntare cu apa potabila. Iar progresul este greoi: ponderea se asteapta sa creacsa la de 64,3%, spre finalul lui 2015.
Din cele mai recente rapoarte ale Ministerului Sanatatii rezulta ca pana la data de 31 decembrie 2015, calitatea ape furnizate trebuie sa se mai conformeze la anumiti parametri (mangan, pesticide, cadmiu, aluminiu, turbiditate, nitrati, amoniu) intr-o serie de localitati, cu locuitori conectati, cuprinsa intre 10.000 locuitori si 100.000 locuitori (51 localitati), precum si sub 10.000 locuitori (64 localitati).
In urma celor mai recente analize - facute in anul 2013 de Ministerului Sanatatii - in 502 localitati nu sunt indeplinite cerintele stabilite in directiva europeana privind calitatea apei destinate consumului uman.
Pentru incalcarea legislatiei europene, Romania risca amenzi, daca va fi gasita vinovata de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Astfel, pentru fiecare caz de infringement, tara risca sa fie amendata cu 1,7 milioane de euro plus penalitati de pana la 124.000 de euro pentru fiecare zi de intarziere in aplicarea normelor europene, avertizeaza MFE.
0
0
