Romania are una dintre cele mai slabe infrastructuri de trasport din Europa, din cauza influentei politice in stabilirea prioritatilor strategice in domeniu si a pregatirii proaste a lucrarilor, sustine Comisia Europeana in raportul de tara prezentat, miercuri, la Bucuresti.

Tunel pe autostradaFoto: Wikimedia Commons

"Pregatirea proiectelor este in general insuficienta si adeseori influentata de factori externi. Faza de pregatire tehnica, care cuprinde studiile de prefezabilitate si de fezabilitate, precum si studiile tehnice si economice, este de obicei coordonata cu calendarul politic sau cu alte prioritati pe termen scurt care nu au legatura cu chestiunile tehnice. Din aceasta cauza, studiile sunt de proasta calitate si nu respecta standardele pentru initierea etapei de implementare. In plus, lipsa unor proiecte mature, a unor studii de fezabilitate solide si a pregatirii tehnice pentru investitii majore impiedica instituirea unor scheme de finantare" - spune Comisia.

De asemenea, proiectele care pot fi finantate din fonduri europene sunt afectate de factori politici.

"Prioritatile strategice sunt adesea afectate de ciclul politic, de modificarile conducerii politice in cadrul ministerelor de resort si de alti factori de natura politica. Lipsa de planificare pe termen mediu si lung are un impact direct asupra calitatii propunerilor de investitii, precum si a angajamentului de a implementa proiectele in curs" - mai arata oficialii de la Bruxelles.

Alte critici ale Comisiei Europene pentru Romania:

  • "In ciuda diverselor eforturi, capacitatea Romaniei de a absorbi fondurile structurale ale UE ramane limitata. Romania a absorbit mai putin de doua treimi din totalul fondurilor (FSC si FEADR) alocate in cadrul perioadei de programare 2007-2013 (69 % in decembrie 2015). In 2015, Comisia Europeana a creat un grup operativ avand sarcina de a remedia dificultatile de punere in aplicare in statele membre, a reduce riscul de dezangajare a fondurilor si a maximiza capacitatea de absorbtie. Aceasta a permis implementarea unor proiecte majore aflate in prezent in pericol, in principal prin etapizarea proiectelor. Prin urmare, o serie de proiecte incepute, insa nefinalizate in perioada de programare 2007-2013 sunt finantate in perioada de programare 2014-2020".
  • "Romania nu dispune de o planificare strategica pe termen mediu si lung pentru dezvoltarea infrastructurii. In ciuda numeroaselor posibilitati de investitii si a necesitatii de a-si dezvolta infrastructura, Romania nu are in pregatire proiecte noi suficient de mature pentru a impulsiona absorbtia fondurilor din perioada de programare care a inceput in 2014"
  • "Mecanismele de selectie a proiectelor si de stabilire a prioritatilor sunt fragmentate si nu sunt standardizate. Selectia proiectelor pentru investitii publice, inclusiv investitii cofinantate din fonduri acordate de UE si de institutiile financiare internationale, se realizeaza de obicei la nivelul ministerelor de resort, al autoritatilor locale sau al altor institutii publice, cum ar fi Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR)".
  • "Proiectele finantate din bugetul de stat cu o valoare de peste 30 de milioane RON trebuie sa fie aprobate de guvern. Insa guvernele tind sa aiba dificultati in a arbitra intre numerosi actori (adesea ministerele de resort) care au politici si agende politice diferite. In urma acestui proces de selectie rezulta o lunga lista de proiecte aprobate, pentru care nu s-au alocat fonduri, fapt care da nastere unor incertitudini in ceea ce priveste finantarea si implementarea lor. In plus, sistemul de achizitii publice este lipsit de transparenta si eficienta".
  • "Dificultatile in stabilirea prioritatilor sunt deosebit de acute la nivel local. Proiectele de investitii publice locale sunt realizate in cadrul Programului national de dezvoltare locala, care este gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. Programul nu are criterii stricte de selectie, iar deciziile de finantare nu sunt clar fundamentate. De asemenea, programul nu este aliniat strategiilor sectoriale. In prezent, programul cuprinde peste 3 500 de proiecte cu nevoi de finantare in valoare totala de aproape 16 miliarde RON, pentru care nu s-au prevazut integral alocari in planificarea bugetara pe termen mediu, fapt care duce la nereguli in materie de finantare".
  • "Activitatile de cercetare si inovare sunt ingreunate de nivelul insuficient de finantare, de colaborarea redusa intre sectorul public si sectorul privat si de cadrul institutional fragmentat".
  • Oportunitatile de finantare din surse atat nationale, cat si internationale sunt insuficient utilizate. Investitiile finantate exclusiv din resurse nationale reprezinta 9 % din cheltuielile publice totale sau 2,6 % din PIB. Cheltuielile de capital sunt adesea insuficient executate in raport cu sumele inscrise in buget si o parte substantiala a acestora tinde sa fie cheltuita catre sfarsitul anului.
  • Reteaua de sosele si autostrazi a Romaniei este redusa in comparatie cu cea a tarilor cu caracteristici similare si cu dimensiunea tarii.