Vicepresedintele pentru investitii al Comisiei Europene, Jyrki Katainen, a declarat, la Bruxelles, pentru HotNews, ca Romania nu a avansat proiecte private sau in parteneriat public-privat care sa fie finantate prin Fondul European pentru Investitii Strategice, insa executivul comunitar s-a oferit sa acorde sprijin Guvernului de la Bucuresti pentru promovarea si utilizarea Planului Juncker. El a criticat si bancile din Romania, pentru lipsa de interes fata de creditarea intreprinderilor mici si mijlocii, prin Planul Juncker.
Finlandezul Jyrki Katainen a participat la Forumul Economic European de la Bruxelles, organizat de Comisia Europeana, unde a dat bancile din Romania ca exemplu negativ pentru faptul ca nu sunt dornice sa semneze acorduri cu Fondul European de Investitii (FEI), pentru a acorda intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) credite cu garantii europene, cu dobanzi mai reduse si in conditii mai avantajoase, in cadrul Planului Juncker.
"Uitati-va la Bulgaria, in comparatie cu Romania. In Bulgaria, trei banci au semnat deja acorduri de finantare prin Fondul European de Investitii Strategice, pentru IMM-uri . Din anumite motive, nu s-a intamplat acelasi lucru in Romania, nu stiu exact de ce. Membrii cabinetului meu au contactat deja banci din Romania: <
Chestionat ulterior de HotNews in legatura cu ceea ce a reclamat la adresa bancilor din Romania, vicepresedintele Comisiei Europene a criticat "lipsa de interes a bancilor" pentru componenta IMM din Planul Juncker.
"Cred ca singura problema este lipsa de interes din partea bancilor. Ca mesaj catre bancile din Romania, as vrea sa le transmit sa se uite la oportunitatile pe care Fondul European de Investitii Strategice li le poate oferi. Pentru ca banci din tarile vecine deja le folosesc. Si este cea mai rapida cale de a stimula economia Romaniei, pentru ca IMM-urile iau decizii foarte rapide cand vor sa faca investitii, atunci cand sunt finantate" - a declarat, in exclusivitate pentru HotNews, Jyrki Katainen.
De asemenea, vicepresedintele executivului european a indemnat companiile mari din Romania sa ceara credite de la Banca Europeana pentru Investitii, ocolind astfel interactiunea cu Guvernul Romaniei.
"As vrea sa transmit un mesaj si catre companiile mari... Cand faci o investitie, uitati-va la ceea ce poate sa faca pentru voi Banca Europeana pentru Investitii (BEI). Nu aveti nevoie de aprobari din partea guvernului pentru proiectele voastre. Puteti sa contactati biroul BEI din Bucuresti" - a mai spus fostul premier al Finlandei.
Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, la 1 iunie 2016 erau, totusi, 2 banci din Romania care semnasera acorduri de intermediere a fondurilor pentru IMM-uri in cadrul Planului Juncker. Volumul alocat acestor banci este de circa 5 milioane de euro. Spre comparatie, in Bulgaria, o tara de 3 ori mai mica decat Romania, ca popuatie, a ajuns deja la 4 banci si fonduri de investitii care au semnat acorduri pentru finantari de 9,6 milioane euro in Planul Juncker.
Metroul "pe hartie" Voluntari - Bragadiru si alte proiecte de 60 miliarde de euro in total - doar o "lista de dorinte"
In context, oficialul european a precizat ca niciun posibil promotor de proiecte din Romania, nici privat, nici in partneriat public-privat, nu a transmis la BEI si la Comisie proiecte care sa fie finantate prin Planul Juncker.
"Din cate stiu, din Romana nu a venit niciun proiect pentru finantare in cadrul Fonului European pentru Investitii Strategice. Poate sunt in curs de transmitere catre Banca Europeana pentru Investitii" - a punctat Katainen.
In context, el spus ca a oferit Ministerului Finantelor din Romania asistenta tehnica pentru identificarea de posibile proiecte pe care promotori din Romania - privati sau in parteneriat public-privat - ar putea sa le transmita la Bruxelles pentru a obtine finantare prin Planul Juncker.
"In fine, am lucrat foarte indeaproape cu Guvernul. Ministrul de Finante (Anca Dragu - n.r.) intelege foarte bine ceea ce poate face Fondul European de Investititii Strategice, si cabinetul meu incearca sa ajute (Romania) in construirea unor proiecte posibile impreuna cu autoritatile romane. Pentru ca este foarte important si pentru noi ca Romania sa poata beneficia din Fondul European de Investitii Strategice.
Am spus Guvernului ceea ce poate face EFSI impreuna cu fondurile structrale, de exemplu, si acum am cerut Guvernului sa prezinte proiecte la care ar putea sa se gandeasca si noi ii putem ajuta sa le constituie ca proiecte propriu-zise, daca e nevoie de ajutorul nostru. Asadar, Comisia nu face proiecte, dar putem oferi asistenta tehnica" - a mai declarat, pentru HotNews, vicepresedintele Comisiei Europene.
In noiembrie 2014, Guvernul Ponta de atunci a transmis la Bruxelles o lista lunga de proiecte - in principal de infrastructura, printre care si o linie de metrou Voluntari - Bragadiru, prin Bucureti - in valoare totala de peste 60 miliarde euro, pentru a fi analizata in vederea unei viitoare finantari prin Planul Juncker.
"Aceea a fost mai degraba o lista de dorinte (wish list) a statelor membre. Finanarea EFSI acopera proiecte private sau proiecte in parteneriat public-privat, nu guvernamentale" - a explicat Katainen ce era cu lista aceea si de ce nu s-a concretizat niciun proiect de acolo.
In context, el a sugerat ca promotori romani de proiecte ar putea cere finantare prin Planul Juncker pentru sisteme de irigatii in Romania.
"Dar o idee interesanta este investitia in irigatii. Pentru ca irigatiile sunt foarte scumpe in Romania si sunt foarte multi fermieri care au nevoie de irigatii. Asta ar fi o investitie de care Romania are nevoie prin EFSI" - a mai spus oficialul de la Bruxelles.
Romania si Planul Juncker - situatia actuala
Conform unei situatii de la nivelul datei de 6 mai 2016, Romania nu avea aprobat de catre Comisia Europeana niciun proiect care sa fie finantat plin Planul de investitii strategice Juncker, insa Guvernul a dat asigurari ca tara a transmis la Bruxelles 5 proiecte care sunt in evaluare.
Asa cum arata o situatie din 14 aprilie 2016 de la Comisia Europeana, din cele 28 de state membre UE, doar Romania si doua tari mici (Malta si Cipru) nu au niciun proiect aprobat in Planul Juncker.
Potrivit sutuatiei din aprilie, 25 de state membre UE au in total 57 de proiecte infrastructuura si inovatie aprobate, cu finantare totala din fonduri europene de 7,8 miliarde de euro. In ceea ce priveste proiectele derulate de intreprinderi mici si mijlocii (IMM), s-au aprobat 165 de acorduri de finatare, care totalizeaza 3,4 miliarde de euro din fonduri europene, de pe urma carora ar ura sa beneficieze 136.000 de startupuri si IMM-uri. In total, cu tot cu investitiile private care ar urma sa fie atrase in aceste scheme de finantare, in aceste proiecte ar ura sa fie angajati 82,1 miliarde de euro, conform calculelor CE.
Niciunul dintre aceste proiecte, insa, nu este desfasurat de promotori din Romania.
Intr-un raspuns transmis, in 6 mai, la solicitarea HotNews, Ministerul Economiei arata ca Romania a trimis, pana acum, la CE, un numar de 5 proiecte pentru a intra in schema de finantare a Planului Juncker.
Aceste proiecte sunt in domeniile energiei si transportului, dar inca nu au fost aprobate de Comisie.
"Actualmente sunt in faza de screening (Comisie + Statele Membre) , iar la finalul acesteia se va decide publicarea si comunicarea lor pe portal (al Comisiei Europene n.r.) , cel mai probabil pana la finalul primului semestru al acestui an" - spune Ministerul Economiei.
In pofida insistentelor Hotnews, ministerul nu a dezvaluit care sunt concret acele proiecte si ce entitati (autoritati publice sau agenti economici privati) le-au initiat, in calitate de "promotori de proiect".
"Proiectele promovate provin atat din mediul public cat si din cel privat, care isi desfasoara activitatea in spatiul intracomunitar" - a mentionat sursa citata.
Anterior, in 31 martie, acelasi minister comunica HotNews ca si atunci se aflau "in procedura de consultare interna, in cadrul directiilor generale ale Comisiei Europene, pentru verificarea compatibilitatii proiectelor cu conditiile de eligibilitate, cinci proiecte de investitii provenite din Romania, in special din domeniul energetic si transport".
"De asemenea, se desfasoara in paralel discutii bilaterale intre BEI si anumite companii cu capital de stat pentru identificarea posibilelor colaborari cu privire la accesarea de fonduri" - se arata in adresa din 31 martie a Ministerului Economiei catre HotNews.
De asemenea, ministerul arata ca promotorii de proiecte sunt cei care transmit solicitarea de aprobare direct la Comisia Europeana.
Prin Planul Juncker, lansat in 2014, investitii publice si private de 315 miliarde de euro mai ales in infrastructura de transport, energie, internet in banda larga, IMM-uri si educatie, precum si 1,3 milioane de noi locuri de munca sustine Comisia Europeana ca vor fi generate in economia blocului comunitar in perioada 2015-2017.
15
6
