Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că, în urma solicitării către Bruxelles, autoritățile române pot acorda acum un avans de 70% către fermieri. Mihail Dumitru, director DG Agri, a spus că Executivul european dorește o redistribuție, o reducere a plăților la fermele foarte mari, pentru a-i ajuta pe micii fermieri să crească. Declarațiile au fost făcute la conferința "Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PAC. Oportunități de finanțare din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale", organizată de EurActiv România. Conferința a fost moderată de Ovidiu Popica, editor coordonator Startupcafe.ro

Conferina Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PACFoto: Euractiv

video de la min. 03:00

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - pe scurt

  • în trecut au fost disfuncționalități, care au venit împotriva fermierului și a autorităților, ca urmare a extinderii termenului de depunere a cererilor, astfel că acum am interzis depunerea cererilor după 15 mai.
  • depunerea cererilor până la 15 mai  dă posibilitatea fermierilor să decidă cum e mai bine să facă, astfel încât să dispară presiunea privind costurile asupra fermelor. 
  • am cerut comisarului pentru Agricultură să putem acorda ca avans 70% din suma cuvenită, am primit aprobarea și am distribuit avansul către fermierii din România.
  • Anul trecut a fost unul excepțional în cadrul FEGA - 99,9%.
  • trebuie respectate cu strictețe normele europene de către toți cei angrenați în mecanism: structurile centrale și teritoriale ale Agenției de Plăți, o atitudine corectă și responsabilă a fermierilor.
  • în trecut au fost disfuncționalități, care au venit împotriva fermierului și a autorităților, ca urmare a extinderii termenului de depunere a cererilor, astfel că acum am interzis depunerea cererilor după 15 mai.
  • depunerea cererilor până la 15 mai  dă posibilitatea fermierilor să decidă cum e mai bine să facă, astfel încât să dispară presiunea privind costurile asupra fermelor.
  • entru prima dată am reușit să începem acordarea subvențiilor încă din luna decembrie 2017. Urmând logica ancorării în realitate și respectarea procedurilor, am purces imediat după 1 ianuarie 2018 la continuarea acordării de subvenții, doar 12.000 din cei circa 850.000 de fermieri mai au de primit.
  • Planul național de dezvoltare rurală e extrem de important pentru țara noastră, e o nevoie formidabilă ca prin acest pilon să dezvoltăm zona rurală, într-o logică anume, într-o gândire sănătoase, cu un respect față de realitate.
  • am pus în mișcare toate măsurile, cu excepția a patru dintre ele, din cadrul Planului național de dezvoltare rurală.
  • ne-am propus să atragem 1,4 miliarde de euro anul trecut și am realizat 1,55 miliarde de euro. 
  •  din primele zile ale anului 2018 am reușit să stabilim sarcina de accesare pentru fiecare funcționar în parte.
  • și anul acesta ne-am propus atragerea a circa 1,4 miliarde de euro.
  • În planul PAC trebuie să imprimăm o anumită direcție. PAC nu e un act contabil, e un concept subordonat existenței umane.
  • vrem o Politică Agricolă Comună pentru țară, cu respect pentru dorințele noastre, astfel că e binevenită această discuție de astăzi.
  • e importantă menținerea Pilonului II a PAC privind dezvoltarea rurală, nu doar pentru România.
  • PAC e un succes, am avut un salt excepțional din punctul de vedere al dotărilor tehnice și randamentului ca urmare a acestei politici europene.

Mihail Dumitru, director general adjunct, DG AGRI, Comisia Europeana

  • în ultima vreme ne-am confruntat cu o creștere a euroscepticismului, PAC n-a scăpat criticilor, pentru că ar fi învechită și extrem de complexă, Comisia vrea să propună modernizarea și simplificarea acestei politici.
  • PAC e un succes incontestabil al sectorului agricol european, am asigurat securitatea alimentară a circa 500 de milioane de persoane, avem o abundență agro-alimentară de care alții nu se bucură, produsele europene sunt considerate sigure pentru consumatori.
  • sectorul agro-alimentar e cel mai important angajator: circa 44 milioane de europeni.
  •  agricultura rămâne sectorul principal al pieței unice.
  • UE e lider mondial în privința exporturilor agro-alimentare: 131 de miliarde de euro în 2016, iar tendința e de creștere.
  • PAC e preocupată și de acțiunile climatice și de protecția mediului.
  • 48% dintre terenurile din UE sunt gestionate de fermieri.
  • în viitor, spațiul rural va găsi noi oportunități de dezvoltare prin bio-economie.
  •  CE încearcă să determine statele să-și crească contribuția pentru că bugetul post-Brexit va fi mai mic, nu știm deocamdată ce se va întâmpla.
  • discutăm de o nouă abordare privind bugetul, una axată pe rezultate.
  • ne confruntăm din ce în ce în ce mai mult cu schimbările climatice și impactul lor, agricultura fiind afectată de fenomen, dar avem soluții.
  • Pentru viitorul PAC ne orientăm către un nivel de ambiție crescut, vrem să îmbunătățim arhitectura de agro-mediu și trebuie să întărim legătura dintre PAC și alte politici, în special cele de mediu și climă.
  • trebuie întărită grija față de mediu.
  • nu reușim să atragem forța de muncă tânără. 
  • e un mare decalaj între veniturile agricultorilor și veniturilor din alte domenii, dacă am reduce sprijinul prin PAC situația ar fi și mai îngrijorătoare.
  • va trebui să continuăm acordarea sprijinului pentru venitul agricol.
  •  se propune o repartizare mai corectă a sprijinului pe venit, în prezent 80% se duce către 20% dintre beneficiari.
  • se propune o plafonare, plăți redistributive sau degresivitatea, la ultimul Consiliu au existat divergențe privind soluțiile între statele est-europene și cele net contributoare.
  • viitoarea arhitectură verde a PAC: vrem să introducem noi condiționalități consolidate. 
  • motorul pentru viitor: cunoaștere și inovare. E nevoie de o mai strânsă legătură între ceea ce știm și ceea ce producem.
  • cercetarea, sistemul de educație agricolă, consultanța au nevoie de o nouă funcționalitate, o nouă întărire, îndemn România să acorde atenție acestui aspect.
  • atragerea de noi fermieri, doar 6% dintre fermierii europeni au sub 35 de ani.
  • e nevoie de un pachet consistent care să atragă noi fermieri, stabilirea în zona rurală.
  • accesul la pământ, taxe, credite, toate trebuie bine stabilite astfel încât să fie atrași noi fermieri.
  • ne îndreptăm către un nou model de guvernanță.
  • în privința relațiilor cu partenerii din afara UE, elementul protecției și echivalenței pentru agricultura organică sunt elemente-cheie în cadrul negocierilor.
  • în negocierea acordurilor viitoare, aceste aspecte de protecție sunt elemente foarte punctuale.
  • distribuția în cadrul PAC e inechitabilă, de-a lungul timpului au fost încercate diverse formule, au fost mereu critici privind susținerea marilor fermieri. 
  • România are o particularitate: multe ferme foarte mici și unele mari, ferme medii nu prea avem.
  • se dorește o redistribuție, o reducere a plăților la fermele foarte mari, pentru a-i ajuta pe micii fermieri să crească.
  • problema foarte mare e că nu reușim să atragem fermieri foarte tineri, e o problemă accesul la terenuri.
  • opinia publică pledează pentru o distribuire mai echitabilă și CE face propuneri în acest sens.

Facilitarea dezvoltarii economice si sociale a zonelor rurale din statele membre este una dintre cele mai complexe initiative ale UE. Diferentele structurale intre regiunile continentului impiedica implementarea unei solutii universale. De la variatiile geografice la eterogenitatea sociala si economica, peisajul dezvoltarii rurale in UE este pictat intr-o pletora de culori unice. Astfel, intelegand importanta critica a agriculturii pentru viitorul cetatenilor sai, UE a reformat Politica Agricola Comuna (PAC) pentru a se asigura ca aceasta raspunde mai bine nevoilor diferitelor regiuni. Planul reformat ofera resurse financiare pentru agricultura, propune masuri pentru protejarea pietelor comune vulnerabile si avanseaza programe de dezvoltare rurala concentrate pe urgentele specifice ale regiunilor.

Printre principalii beneficiari ai acestei politicii si instrumentelor sale de finantare se afla si Romania. Patru ani de la reforma PAC si in mijlocul perioadei de programare 2014-2020, a venit momentul sa ne uitam inapoi la realizarile diferitelor initiative care au fost implementate, sa extragem bune practici din aceste exemple si sa sustinem o noua generatie de actori din mediul rural sa isi dezvolte proiectele.

Conferinta "Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PAC" faciliteaza discutii si dezbateri printre beneficiarii oportunitatilor de finantare pentru agricultura si dezvoltare rurala, oficiali din partea institutiilor nationale si europene, firme de consultanta si institutii financiare. Evenimentul ofera un spatiu pentru prezentarea celor mai bune practici din proiectele dezvoltate in trecutul apropriat, precum si noi oportunitati pe termen scurt, mediu si lung. Printre alte teme, participantii vor putea discuta despre impactul PAC asupra dezvoltarii rurale, resurse si instrumente in domeniu si oportunitati alternative de finantare (inclusiv sinergia acestora cu resursele oferite prin PAC).

Reprezentanti ai Comisiei Europene, Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, APIA, AFIR, AM PNDR, ai organizatiilor non-guvernamentale care activeaza in domeniu, beneficiari de fonduri europene prin PNDR si reprezentanti ai sponsorului UniCredit Bank au discutat aceste teme în cadrul conferintei "Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PAC. Oportunități de finanțare din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale"

Agenda evenimentului poate fi consultata aici.

Citeste tot articolul pe Euractiv.ro