România a absorbit 16,1% din fondurile europene pentru perioada de programare 2014-2020, în 4 ani și 4 luni, a declarat, joi, un secretar de stat din Ministerul Fondurilor Europene, care a criticat modul în care România a semnat, în mandatul lui Eugen Teodorovici (PSD) la Ministerul Fondurilor Europene, Acordul de parteneriat cu Comisia Europeană pentru banii alocați în actualul ciclu financiar.
„Rata de absorbție este de 16,1%, față de o rată medie la nivel european de 18%” - a spus Dan-Octav Paxino, secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene.
El a menționat că în această rată de absorbție intră și avansurile primite de la Comisia Europeană pentru începerea proiectelor, bani care vor fi retrași proporțional cu sumele neabsorbite, la finalul perioadei de programare (finalul anului 2023).
De asemenea, aici intră și fondurile europene gestionate la Ministerul Agriculturii, adică Programul Național de Dezvoltare Rurală, care necesită proiecte, dar și plățile directe la hectar prin APIA, bani care se oferă fermierilor fără să fie nevoie de proiecte de investiții.
Potrivit datelor oficiale centralizate la Ministerul de Finanțe, în perioada 2014-31 martie 2018, România a primit de la Uniunea Europeană în total circa 10,2 miliarde de euro, fonduri europene din cadrul Financiar 2014-2020.
Mai mult de jumătate din această sumă o reprezintă avansurile de circa 1,3 miliarde de euro acordate din oficiu, la începutul perioadei de programare, și plățile directe la hectar (FEGA) de 4,28 miliarde de euro, bani oferiți de UE fără să fie necesare proiecte.
(Descarcă de AICI situația fondurilor europene primite de România și a contribuției țării la bugetul UE)
Subalternul Rovanei Plumb a criticat Acordul negociat pe vremea lui Teodorovici
În acest contect, secretarul de stat de la Ministerul Fondurilor Europene Dan-Octav Paxino a criticat Acordul de parteneriat negociat și semnat de România cu Comisia Europeană, în 2013-2014, când la cârma Fondurilor Europene era ministrul Eugen Teodorvici, care astăzi este Ministrul Finanțelor Publice. În prezent, ministrul Fondurilor Europene este Rovana Plumb.
„Nu pot să fiu foarte mulțumit nici de modul cum a fost încheiat Acordul de parteneriat vizând perioada 2014-2020, suntem conștienți că programele operaționale nu acoperă, poate, în măsura în care ne-am fi așteptat toate domeniile acelor sectoare acolo unde avem rămâneri în urmă sau avem multe de acoperit sau până la a ajunge la un nivel compatibil sau comparabil cu media Uniunii Europene, însă atenția trebuie să fie în continuare orientată către noul acord de parteneriat, aferent perioadei post-2020” - a spus secretarul de stat din Guvernul Dăncilă despre documentul negociat în altă guvernare tot condusă de PSD, Ponta.
„Că sunt eu mulțumit sau nemulțumit are mai puțină importanță. E un eveniment sau un act deja produs, e în curs de desfășurare, de finalizare la finele anului 2023, practic nu se mai pot face modificări de substanță și trebuie să-l derulăm așa cum este” - a mai spus el.
Întrebat de HotNews.ro care îi sunt concret nemulțumirile față de Acordul de parteneriat gestionat de o guvernare tot a PSD, secretarul de stat a răspuns:
„Nu are importanță, aici cred că trebuie să ne dezobișnuim de acest obicei practicat de 26 de ani în care ne raportăm la ceea ce a fost în trecut. Eu vă spun că sunt specialist, că am intrat în activitate în anul 1980, fiind ultimul an când au fost repartiții în București și în ministere, respectiv în comerț exterior. Am o activitate realmente de notorietate, știu ce înseamnă să derulezi contracte, am răspuns de departamentul America din partea firmei care era la acea perioadă cea mai reprezentativă în cadrul sistemului de comerț exterior, respectiv Romanoexport, pe relația SUA-Canada și am derulat contracte de peste 3 miliarde de dolari.
Vă spun că nu am avut niciun fel de probleme în derulare și am participat la runde de negocieri la Washington și la Ottawa și modul cum s-au derulat poate negocierile cu CE în cadrul acestor programe de finanțare de fonduri europene pe care le vedem cum se derulează în prezent și modul cum se purtau negocierile la acea perioadă e foarte mare diferență”.
Mai concret, el a criticat exigențele pe care le are Comisia Europeană în cheltuirea banilor UE de către România, care au fost acceptate de minstrul din 2013 și 2014 al Fondurilor UE, Eugen Teodorovici.
„Sunt exigențe. Cred că problema esențială a fost impunerea unor condiționalități ex-ante și acceptarea de către partea română mai mult sau mai puțin nevoit. S-au îndeplinit toate, în aprilie anul trecut erau doar două autorități de management acreditate - fără acreditarea acestora noi nu puteam să trimtem cereri de rambursare - și de aceea a fost în anul 2016 zero absorbție. Din aprilie până în 7 august 2017 au fost acreditate toate autoritățile de management și până la finele lunii septembrie au fost deja sau fuseseră deja trimise cereri de rambursare de 994 milioane euro” - a mai spus secretarul de stat Dan-Octav Paxino.
E și împotriva instrumentelor financiare
Secretarul de stat de la Ministerul Fondurilor Europene Dan-Octav Paxinos-a declarat și împotriva derulării de instrumente financiare europene de către România, acestea fiind practic credite bancare susținute de Uniunea Europeană cu garanții, astfel încât riscul băncii să fie mai redus, iar costurile finale pentru beneficiar să fie și ele mai mici.
Comisia Europeană și în special președintele său, Jean-Claude Juncker, dar și comisarul european pentru politică regională Corina Crețu (PSD) au îndemnat statele membre, inclusiv România, să acceseze instrumentele financiare, ca având efect de pârghie, de multiplicare a valorii investițiilor, comparativ cu granturile europene.
„Captarea interesului pentru fondurile de investiții ar trebui să fie concentrată în principal pe mobilizarea energiilor vizând granturile. Evident, acceptăm, agreăm modernismul propus de UE, instrumentele financiare nu înseamnă altceva decât credite, împrumuturi sub o formă sau alta și în momentul de față sistemul nostru bancar nu este foarte prienenos cu IMM-urile, este nevoie de aducerea unor garanții care depășesc cu mult, aproape nesuportabilă situația de a participa la un proces de creditare adecvat” - a spus Dan-Octav Paxino.
El a criticat și băncile românești cu capital străin.
”Este de interes necesitatea ca într-un termen scurt și România trebuie să adere la zona euro pentru că așa risipim resurse financiare pentru susținerea cursului și acces neadecvat pentru cetățenii români la procesul de creditare. Atât timp cât avem circa 88 de miliarde de euro, depozitele cetățenlor români în băncile române cu capital străin, nefiind parte a zonei euro este foarte ușor ca partea cea mare a acestor rezerve să fie utilizată pentru creditarea întreprinderilor de orice natură sau a cetățenilor din țările aparținând zonei euro, cu dobânzi între 1 și 2 % în timp ce pentru cetățenii români se practică acordări de credite cu dobânzi de 8-12%” - a afirmat oficialul guvernamental.
Dan-Octav Paxinoa făcut aceste aformații la un seminar organizat de Reprezentanța Comisiei Europene la București, privind instrumentele financiare.
2
2
