​În prima lună în care se află la Președinția Consiliului Uniunii Europene, România a „încasat”deja 8 acțiuni în cadrul unor proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, care consideră că autoritățile române sunt susceptibile de încălcarea legislației Uniunii Europene în diferite domenii.

Comisia EuropeanaFoto: Hotnews

În ianuarie 2019, Comisia Europeană a trimis Guvernului României scrisori de punere în întârziere, în cadrul a șase proceduri de infringement, care se referă la posibile abateri ale României de la legislația UE în următoarele domenii:

  • stabilirea taxelor pentru prelucrarea cererilor privind produsele biocide. România a primit joi, 24 ianuarie, o scrisoare de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației naționale cu normele UE privind produsele biocide. Regulamentul european 528/2012 prevede că statele membre percep taxe de la solicitanți pentru serviciile pe care le prestează în temeiul regulamentului și că statele membre trebuie să stabilească și să publice cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților competente. România nu a stabilit încă și nu a publicat cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților sale naționale pentru prelucrarea mai multor tipuri de cereri în temeiul Regulamentului privind produsele biocide. Prin urmare, România nu este în măsură să proceseze astfel de cereri - susține CE. Acest lucru a dus la o întârziere în prelucrarea mai multor cereri afișate în așteptare pentru autorizarea la nivel național a produselor biocide. România are în prezent la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
  • conformitatea legislației naționale cu normele UE privind achizițiile publice și concesiunile. România și alte 15 state membre UE au primit joi, 24 ianuarie, scrisori de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației lor naționale cu normele UE privind achizițiile publice și concesiunile. Noile norme (Directiva 2014/24/UE, Directiva 2014/25/UE și Directiva 2014/23/UE) trebuia transpuse de statele membre în legislația națională până la 18 aprilie 2016. Scrisorile de joi sunt rezultatul unui control de conformitate efectuat de Comisie pentru a vedea dacă normele naționale transpuse sunt conforme cu directivele UE. Aceeași evaluare este efectuată sau va fi efectuată pentru restul statelor membre, unde transpunerea a fost finalizată cu întârzieri importante.
  • alinierea legislației privind datoria vamală la Codul vamal al Uniunii. România a primit joi, 24 ianuarie, o scrisoare de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației naționale privind datoria vamală la Codul vamal al Uniunii (Regulamentul nr. 952/2013). Conform acestor norme, autoritățile vamale din statele membre UE au la dispoziție trei ani pentru a comunica debitorului o datorie. În cazul în care datoria vamală ia naștere ca rezultat al unei fapte penale, autoritățile vamale au la dispoziție zece ani pentru a comunica. Legislația vamală națională română prevede că datoria vamală nu poate fi comunicată debitorului după 5 ani de la momentul la care a luat naștere datoria vamală, indiferent dacă a luat naștere ca rezultat al unei fapte penale. De asemenea, această dispoziție nu respectă perioada de 3 ani pentru comunicarea datoriei vamale definită în legislația vamală a UE - acuză Comisia. În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române.
  • performanța energetică a clădirilor. Comisia a decis să deschidă procedurile UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și Croației, întrucât niciunul dintre aceste state membre nu a prezentat rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora. În plus, Comisia Europeană a decis să trimită Cehia și Slovenia în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea Directivei privind performanța energetică a clădirilor (Directiva 2010/31/UE). În temeiul acestei directive, statele membre trebuie să stabilească și să aplice cerințe minime de performanță energetică pentru toate clădirile, să asigure certificarea performanței energetice a clădirilor și să solicite inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de aer condiționat. De asemenea, directiva impune statelor membre să se asigure că, până în 2021, toate clădirile noi vor fi clădiri așa-numite „cu consum de energie aproape zero”. Directiva impune, de asemenea, statelor membre să se asigure că în anumite clădiri vizitate frecvent de public sunt afișate certificate de performanță energetică. Această normă ar trebui să sensibilizeze publicul cu privire la importanța consumului eficient de energie și să ofere stimulente pentru renovări. Comisia a atras atenția autorităților naționale asupra transpunerii incorecte a acestei cerințe în 2015 și a trimis scrisori oficiale ambelor state membre în cursul anilor 2017 și 2018. Cu toate acestea, până în prezent, legislația statelor membre cu privire la acest aspect nu a fost adusă în conformitate cu directiva - afirmă CE.
  • gestionarea deșeurilor electrice și electronice. România și Estonia au primit joi, 24 ianuarie, scrisori de notificare a întârzierii cu privire la deficiențele legate de transpunerea normelor UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (Directiva 2012/19/UE). Deșeurile de echipamente electrice și electronice, cum ar fi computerele, televizoarele, frigiderele și telefoanele mobile, reprezintă fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE și se preconizează că vor crește la peste 12 milioane de tone până în 2020. În cazul în care nu sunt gestionate în mod corespunzător, aceste deșeuri pot provoca probleme de sănătate și de mediu majore datorită conținutului lor de substanțe periculoase. Estoniei i se trimite o scrisoare din cauza deficiențelor care includ definiții incomplete ale termenilor-cheie, lipsa de claritate în ceea ce privește obligațiile care le revin producătorilor, precum și nesolicitarea de dovezi pentru cazul în care deșeurile de echipamente electrice și electronice sunt exportate în țări din afara UE. Comisia trimite României o scrisoare de punere în întârziere din cauza unor dispoziții inexacte și a unei reflectări incomplete a legislației UE, a unor inconsecvențe în ceea ce privește centrele de colectare și a absenței unei dispoziții specifice care să impună ca toate deșeurile de echipamente electrice și electronice colectate separat să fie tratate în mod corespunzător. Estonia și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde.
  • recunoașterea calificărilor profesionale și accesul corespunzător la activități pe piața unică. Joi, 24 ianuarie, Comisia Europeană a luat decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la 27 de state membre (toate cu excepția Danemarcei) pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a normelor UE privind serviciile și calificările profesionale. Astfel, cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele care au fost convenite de comun acord funcționează efectiv pe teren. Astăzi, Comisia ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor UE în domeniul serviciilor. Deși serviciile reprezintă două treimi din economia UE, o serie de obstacole împiedică în continuare sectorul serviciilor să își atingă întregul potențial în beneficiul consumatorilor, al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și al firmelor și să genereze creștere economică în întreaga Europă. În total, Comisia trimite 31 de scrisori de punere în întârziere și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, în plus față de două avize motivate, abordând mai multe restricții în ceea ce privește sectorul serviciilor: scrisori de punere în întârziere către 27 de state membre (toate, cu excepția Danemarcei) pentru neconformitatea legislației și a practicii lor juridice cu normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale și accesul corespunzător la activități (încălcarea Directivei privind calificările profesionale.

De asemenea, CE a trimis avize motivate în 2 proceduri de infringement:

  • rambursarea taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre. România a primit joi un aviz motivat pentru că nu asigură rambursarea integrală și imediată a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre. Normele românești privind restituirea taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenței și efectivității. Dacă România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE - susține CE.
  • drepturile la pensie suplimentară pentru lucrătorii mobili. România și Estonia au primit joi, 24 ianuarie, scrisori de notificare a întârzierii cu privire la deficiențele legate de transpunerea normelor UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (Directiva 2012/19/UE). Directiva prevede cerințe minime privind dobândirea și păstrarea drepturilor la pensie suplimentară. Prezenta directivă este importantă pentru promovarea mobilității forței de muncă prin protejarea drepturilor la pensie suplimentară ale lucrătorilor mobili. În aprilie 2014, statele membre au convenit să transpună această directivă și să comunice Comisiei măsurile naționale de transpunere până în mai 2018. Comisia a trimis deja acestor țări o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018. Toate cele 4 țări au răspuns că procesul de transpunere era în curs de desfășurare. Întrucât Comisia nu a primit încă nicio notificare cu privire la o transpunere completă, ea a decis să trimită un aviz motivat - mai spune CE. Dacă statele membre nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi trimis în fața Curții de Justiție a UE.

Acestea sunt acțiuni întreprinse de CE în proceduri de infringement doar în ianuarie 2019. În total, însă, sunt peste 60 de proceduri de infringement deschise împotriva României, aflate în prezent în diferite stadii.

În procedurile de infringement, Comisia Europeană parcurge, treptat, mai multe faze, iar dacă Bruxelles-ul consideră că statul membru nu s-a conformat legislației europene după toate avertismentele, dă în judecată țara respectivă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cele mai multe cazuri cerând sancțiuni în bani.

Dacă statul membru în cauză nu comunică măsurile prin care transpune integral dispozițiile directivelor sau dacă nu ia măsuri pentru a înlătura suspiciunea că a fost încălcată legislația UE, Comisia poate iniția o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială:

Stadiile procedurii de infringement până la trimiterea cazului la CJUE sunt următoarele:

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.

  • Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.
  • Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.
  • Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.

Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

De exemplu, în 19 iulie 2018, Comisia Europeană a luat decizia de a da România în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pentru că nu a transpus în legislația românească o directivă europeană din 2015, de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. În 29 august Comisia a depus efectiv la CJUE acțiunea împotriva României.

În acest caz, dacă România va fi condamnată la curtea de la Luxemburg, statul român ar putea fi obligat să plătească UE o amendă de circa 3 milioane de euro, cel puțin, conform unor calcule.

De asemenea, dacă va fi condamnată până la sfârșitul lunii iunie 2019, România va înregistra o premieră rușinoasă: va fi prima țară condamnată la plata unor sancțiuni pecuniare în timpul exercitării mandatului la conducerea Consiliului UE.