UE se împarte în două blocuri în privinţa planurilor de tăiere a fondurilor în cazul încălcării statului de drept

de I.B.     HotNews.ro
Luni, 28 ianuarie 2019, 23:41 Economie | EuROfonduri


Viktor Orban
Foto: Facebook
Uniunea Europeană a diferitelor blocuri şi viteze s-a manifestat încă o dată la votul din Eurocameră, din 17 ianuarie, pentru a aproba reduceri ale finanţărilor pentru ţările care încalcă statul de drept. În acea zi, deputaţii europeni din cele două grupuri principale din Parlament, popularii şi socialiştii, au votat mai mult în cheie naţională decât urmând linia partidelor lor la nivel comunitar, potrivit ziarul spaniol ABC, citat de Rador.

Astfel, social-democraţii din România au respins planul prezentat de socialistul basc Eider Gardiazábal, iar membrii Fidesz, partidul premierului ungar Viktor Orban, s-au opus proiectului care l-a avut drept co-raportor pe conservatorul finlandez Petri Sarvamaa, de la Partidul Popular European. "Cât voi fi prim-ministru al Ungariei, nu vom accepta niciodată această regulă", a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orban, vineri.

Iniţiativa Parlamentului European "va eşua, pentru că este ilegală" şi nu va fi susţinută de guvernele naţionale, a insistat liderul ungar.

Cu patru luni înainte de alegerile europene, decisive pentru UE, unde partidele eurosceptice şi anti-imigraţie dezbat dacă să formeze un front unit pentru a echilibra balanţa împotriva alianţelor tradiţionale, planurile de a pedepsi distribuirea fondurilor europene pentru formaţiuni încep să marcheze campaniile şi poziţiile blocurilor europene, în acest caz est-vest.

Popularii din România, Croaţia, Slovacia şi Slovenia s-au alăturat colegilor lor ungari, şi opt social-democraţi au votat împreună cu cei zece deputaţi ai social-democraţilor români, în prezent aflaţi la putere. Majoritatea reprezentanţilor euroscepticilor, cum ar fi liderul histrionic al Brexit-ului, Nigel Farage, au respins proiectul, a relatat "Politico Europe". Doar un eurodeputat de la principalele partide europene a votat împotriva iniţiativei, dintre ţările occidentale: francezul Brice Hortefeux, pentru Republicani. În total, 397 au sprijinit propunerea, 158 au respins-o şi 69 s-au abţinut.

Legea 'Stop Soros'
"Propunerea Comisiei prevede că, în cazul în care statul de drept nu este respectat în unele state membre, fondurile din bugetul UE angajate pentru acel stat membru pot fi îngheţate", explică într-un interviu telefonic pentru ABC Annemie Turtelboom, auditor la Curtea de Conturi a UE, care a dat avizul publicat în iulie anul trecut cu privire la propunere.

Potrivit lui Turtelboom, iniţiativa răspunde faptului că în unele state membre s-a înregistrat un control mai mare asupra mediilor de comunicare şi o creştere a limitărilor impuse libertăţii academice. "Există schimbări constituţionale în ceea ce priveşte numirea judecătorilor şi magistraţilor de la curţile supreme". Mingea se află acum în terenul Consiliului de Miniştri, spune auditorul, unde toţi membrii trebuie să îşi decidă acum poziţia cu privire la propunere.

"Dar aceasta este încă o propunere şi nu avem un calendar, deci este greu de spus care ar fi impactul şi cum se va reflecta în următorul cadru financiar multianual (2021-2027)".

Consiliul va avea nevoie de o majoritate calificată dacă doreşte să modifice sau să respingă decizia Comisiei cu privire la măsurile propuse pentru protecţia bugetului Uniunii, a declarat co-raportorul Gardiazábal, pentru ABC.

Planul Comisiei sporeşte presiunea exercitată asupra guvernelor cum ar fi cele ale Ungariei şi Poloniei, ambele beneficiare nete ale Uniunii. Viktor Orban şi Jaroslaw Kazcynski, lider din umbră al executivului polonez, s-au lăudat că se vor răzvrăti împotriva Bruxelles-ului şi, prin măsurile lor, nu vor adera la valorile prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană: "Demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor".

Ca gardian al tratatelor, Comisia are deja două proceduri în vigoare pentru a sancţiona o ţară membră dacă nu respectă statul de drept. "Articolul 7 este o procedură foarte lungă şi greoaie şi nu are legătură cu bugetul; şi articolul 258, care reprezintă o procedură privind încălcarea dreptului comunitar, este, de asemenea, foarte dificilă. Aceste două mecanisme nu sunt legate de bugetul şi sunt foarte inflexibile", subliniază Turtelboom.

Bruxelles-ul a iniţiat deja o procedură privind încălcarea dreptului comunitar împotriva Ungariei, la Curtea Europeană de Justiţie. Joia trecută, Comisia a făcut un al doilea pas în procedura de încălcare a dreptului comunitar împotriva Ungariei prin aşa-numita "Lege Stop Soros", care îi incriminează pe cei care acordă sprijin solicitanţilor de azil. Autorităţile ungare au acum două luni pentru a răspunde preocupărilor Comisiei.

În caz contrar, Bruxelles-ul poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Decizia Comisiei din decembrie 2017 de a activa împotriva Poloniei prima fază a articolului 7 din tratatul UE, care prevede pierderea definitivă a drepturilor de vot ale ţării sancţionate" s-a dovedit ineficientă pe termen scurt, prin solicitarea unei unanimităţi în Consiliu: Varşovia se poate ascunde în spatele veto-ului Budapestei", explică think-tank-ul Institutul Delors într-un document.

"Nu aş numi articolul 7 o opţiune nucleară, dar este un rezultat final foarte dificil. Comisia a dorit să aibă altceva pentru a aduce statele membre mai flexibil şi mai rapid spre respectarea statului de drept şi pentru a garanta menţinerea intereselor financiare ale Uniunii", adaugă auditorul belgian.
De ce legătura cu bugetul? "Dacă judecătorii sunt nominalizaţi de guverne şi nu mai sunt cu adevărat independenţi, pe termen lung este posibil ca unele cazuri de fraudă cu banii contribuabililor europeni să rămână ascunse.

Există o legătură între statul de drept şi buna gestiune financiară", răspunde Turtelboom. Polonia a fost cel mai mare beneficiar al UE în ultimii ani, cu 86,1 miliarde de euro în perioada 2014-2020, dintre care 23 provin din fondurile de coeziune, destinate să ajute statele membre să investească în planuri de infrastructură şi de ocupare a forţei de muncă. Varşovia a absorbit aproape 19% din total, potrivit Institutului Delors.

Parlamentul a luat în considerare toate recomandările auditorilor europeni în planul aprobat la 17 ianuarie. Printre alte propuneri, Turtelboom a explicat, Curtea recomandă Comisiei să colaboreze cu forurile internaţionale: Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg şi Comisia de la Veneţia au deja o listă de verificare".










Citeste pe MedLife.ro
Mituri despre colesterol






1543 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version