Experți din Agenția de Dezvoltare Regională București-Ilfov, din Ministerul Educației, de la organismele care derulează fonduri europene care pot fi accesate în domeniul educațional, experți în afaceri europene și comunicare aduc informații, expertiză și povești din lumea proiectelor.
Claudia Ionescu, Șef DPRI, ADRBI – Programul Operațional Regional în Regiunea București-Ilfov: Conform Eurostat, când se vor angaja actualii elevi nu vor mai găsi circa 60% din actualele slujbe. avem nevoie de o gândire cu o perspectivă foarte lungă.
Regiunea București-Ilfov e mică, dar e una dintre cele mai dinamice Agenția pentru Dezvoltare Regională București-ilfov (ADRBI) promovează regiunea și realizează activități care decurg din politicile de dezvoltare rurală.
- Avem proiecte de succes, avem și proiecte mai timide pentru perioada 2014-2020 în cadrul Regio 2014-2020, pe Axa 10 - Infrastructura educațională, avem proiecte pentru creșe și grădinițe, școli generale, licee tehnologice și universități.
Mai avem proiecte pe o axă dedicată reabilității termice a clădirilor publice.
Doina Diaconescu, Consilier OI POCU în cadrul Ministerului Educației:
- derulăm două apeluri de tip competitiv POCU: ”Școala pentru toți” și ”Profesori motivați în școli defavorizate”. în cadrul apelului ”Școala pentru toți” avem 129 de contracte de finanțare semnate. pentru 2021 sperăm să atingem mai mulți indicatori:
- 75.000 de elevi sprijiniți să meargă la școală, peste 15.5000 de cadre didactice, mediatori care să poată lucra mai bine cu elevii defavorizați. avem două apeluri și pentru universități, prin care, printre altele, sunt ajutați studenți aflați în situații vunerabile. exemple de bună practică prin fonduri europene: ”Și eu vreau la școală”
Acces la educație de calitate pentru preșcolari, școlari și cadre didactice din regiunea Nord-Vest, derulat de World Vision Romania. Proform - Profesionalizarea cadrelor didactice prin formare continuă.
Ioana-Loredana Cîrstea, Consilier Direcția Generală Management Strategic și Politici Publice, Ministerul Educației Naționale:
- părăsirea timpurie a școlii reprezintă o prioritate zero. o altă stragegie națională este cea pentru învățământ terțiar 2015-2020 tot pe fonduri europene avem și strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020. avem o situație mai puțin fericită în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii, în 2017 ne aflam la 18,1% rată de părăsire, față de 10,6% media europeană, în condițiile în care avem ca țintă pentru 2020 - 11,3%.
Puțin probabil să ajungem la această țintă. în urban, părăsirea timpurie a școlii nu e o problemă, suntem sub media europeană, în rural, în schimb, sunt și zone unde rata ajunge la 25-26%.
Lucrurile merg ceva mai bine la ponderea absolvenților cu studii superioare.
Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România se bazează pe patru piloni:
- Pilonul I - asigurarea accesului la educație de calitate pentru toți copiii: include mai multe programe sociale: programul pentru școli, rechizite școlare, bani de liceu, masa caldă, tichete pentru grădiniță, asigurarea navetei elevilor.
- Pilonul II - asigurarea finalizării învățământului obligatoriu de către toți copiii: aici avem un mecanism de detectare timpurie a copiilor în pericol de părăsire a școlii Programul Școală după Școală are în prezent o metodologie mai flexibilă implementarea învățământului dual
- Pilonul III - reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala: în 2017-2018, am avut peste 13.100 de cursanți în cadrul Programului A doua șansă.
- Pilonul IV - În cadrul Strategiei educației și formării profesionale în perioada 2016-2020, avem un proiect de Stagii de practică prin POCU. Un obiectiv strategic este reprezentat de creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională. Un alt obiectiv strategic constă în îmbunătățirea calității formării profesionale.
Felicia Săndulescu, director adjunct Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic:
- să nu așteptăm să ne dea cineva ceva, e important ca fiecare instituție să încerce să primească fonduri europene, chiar dacă nu sunt ușor de accesat. nu putem să ne dezvoltăm ca țară dacă nu încercăm ca educația să fie făcută pentru societate. trebuie să ne adaptăm educația la solicitările operatorilor economici.
Avem trei tipuri de instrumente pentru creșterea relevanței ofertei de pregătire.
În cadrul consorțiului regional, la regiunea București-Ilfov avem parte de reprezentanți ai autorităților locali, ai inspectorarelor școlare, sindicate, patronate, reprezentanți ai universităților. pentru planificarea strategică ne bazăm pe date administrative și oficiale furnizate de INS, pe documente europene, pe priorități la nivel de țară și tot ce putem să preluăm de la nivel regional.
Fluxul decizional nu e doar de sus în jos, ci și de jos în sus.
Fondurile europene sunt un mare ajutor pentru toți, dar nu ne dă nimeni proiecte, trebuie să ne implicăm, numai cine nu vrea, nu poate. Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020 include un angajament strategic față de sectorul economic.
Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020 e structurată pe trei piloni: acces și stimulente pentru participare, calitate și relevanță și parteneriate pentru o mai bună informare. acordăm stimulente pentru angajați și angajatori, dar învățarea pe tot parcursul vieții e foarte redusă în România, doar 1,2% anul trecut.
Aici derulăm Programul național Bursa profesională. Perspective pe termen scurt: e în pregătire o nouă lege a educației
În deschiderea evenimentului au vorbit:
- Cristina Zygomalas, director Proiecte Publice EURACTIV.com
- Claudia Ionescu, șef DPRI, ADRBI – Programul Operațional Regional în Regiunea București-Ilfov:
- educația publică vine să sprijine cei șapte ani de acasă.
- învățăm unii de la alții, educație nu se face numai acasă.
***
HotNews.ro este partener media al evenimentului. Susținut de ADR BI prin Regio 2014-2020, forumul este inițiat de EURACTIV România, ca parte a rețelei EURACTIV în cadrul proiectului „Reflecție asupra politicii de coeziune: aducerea regiunilor Europei în prim-plan” (Spotlight on Cohesion Policy: putting Europe’s regions at the forefront), derulat din martie 2018.Inițiativa este implementată cu sprijinul financiar al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG REGIO), prin apelul „Sprijin pentru acțiunile de informare referitoare la politica de coeziune a UE”.
Proiectul își propune să schimbe discursul public privind politica de coeziune, explicând relevanța acesteia atât pentru regiunile mai sărace, cât și pentru cele mai bogate, subliniind impactul acesteia asupra calității vieții cetățenilor europeni și sprijinind cele 10 priorități ale Comisiei Europene.
