Ministrul liberal al Fondurilor Europene, demis, recunoaște că a preluat de la fostul minstru PSD Eugen Teodorvici, o metodă de a salva proiectele întârziate ale României, prin mutarea acestora de pe actuala perioadă de programare 2014-2020 pe următorul cadru financiar multianual al UE, 2021-2027.
„Am făcut un mecanism inovativ, care combină supracontractarea cu fazarea, astfel încât proiectele de pe Programul Operațional regional care erau ân zona autorităților locale să intre într-un regim de supracontractare, încheiera contractelor de finanțare și apoi, în următoarea perioadă de programare, prin fazare, să poată fi preluate la finanțare. E o idee pe care de la dl. Teodorvici am preluat-o, de pe vremuri”, a spus Boloș, la audierea în Parlament, pentru învestirea guvernului Orban II.
Spre încheierea perioadei de programare trecute, 2007-2013, România a rămas cu zeci de proiecte întârziate, care nu puteau fi terminate până la sfârșitul anului 2015, când era data-limită până la care mai puteau fi cheltuiți banii europeni de atunci.
Astfel, România risca să fie pusă să dea banii cheltuiți deja în acele proiecte înapoi la UE, undeva spre 4 miliarde de euro, în 3 programe operațioanle.
Un astfel de proiect este linia de metrou din Drumul Taberei, la care au fost începute lucrările în anul 2012, prelungite după 2015 și iată că nici în ziua de azi nu au fost finalizate.
Ministrul de atunci al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a cerut Comisiei Europene să-i aprobe un artificiu: fazarea proiectelor, adică să permită țării să termine proiectele întârziate din noii bani europeni, din perioada de programare 2014-2020.
Un alt artificiu propus atunci de Teodorovici a fost decontarea din fonduri UE a unor proiecte făcute din bani naționali sau din diverse împrumuturi, pentru a mai mări puțin rata de absorbție a fondurilor europene.
Legal, dar totuși destul de greu de acceptat de către funcționarii de la Bruxelles, aceste artificii contabile au fost până la urmă aprobate la Bruxelles, după ce portofoliul Politicii Regionale a fost preluat, în anul 2014, de Corina Crețu, de la PSD la vremea aceea.
Am ajuns în anul 2020 și iată că și guvernarea PNL se vede nevoită să recurgă la acest mecanism, pentru a nu pierde banii europeni.
23 de proiecte de apă și canal de care ar trebui să beneficieze 4 milioane de oameni se confruntă și acum cu întârzieri.
„Odată cu promovarea Ordonanței 80/2019, proiectele de pe apă au intrat într-un regim de normalitate din punct d evedere al demersurilor și procedurilor pe care urmează să le facem în relația cu Comisia Europeană. Aici vorbim despre 23 de astfel de proiecte cu implicații asupra a 617 unități adminstrativ-teritoriale și o populație afectată de peste 4 milioane de locuitori”, a dat Boloș asigurări, miercuri, în Parlament.
Ministrul demis și propus din nou la Fonduri Europene a dat explicații și cu privire la ordonanța de urgență legată de organizarea arhitecturii instituționale a fondurilor europene, care a fost anunțată ca aprobată de Guvern, dar care nu a mai putut fi publicată în Monitorul Oficial.
„La momentul aprobării de către premier a ordonanțelor de urgență, aveau toate avizele de la ministerele de linie. Aceste avize erau cu observații. Dl. prim-ministru a aprobat ca integrarea acestor observații să aibă loc până la publicarea în Monitorul Oficial. Observațiile sunt de 2 feluri: de formă și de fond. Legislația românească spune că pentru observațiile de fond trebuie să reiei procesul de aprobare în guvern, iar următoarea ședință de guvern nu mai putea avea loc pentru că guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură”, a spus Marcel Boloș.
Prevederile respective au fost preluate într-un proiect de lege pentru a fi aprobat de Parlament. „Cred că aici toată clasa politică ar trebui să facă acest front comun, pentru că e vorba de interesele românilor”, a spus ministrul demis și propus din nou.
Marcel Boloș a primit aviz negativ în comisiile parlamentare de specialitate.
0
1
