Comisia Europeană speră ca România să aibă cât mai repede instalat un guvern stabil, pentru a aplica reformele asumate, deoarece fondurile europene de 29 de miliarde de euro pe care țara vrea să le atragă de la UE sunt condiționate de ținte și borne clare - au avertizat, luni, înalți oficiali europeni.
Chiar dacă, la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență, guvernanții din România nu trebuie să creadă că sunt cu sacii în căruță. Mai întîi de toate, Planul României mai trebuie aprobat și de statele membre (miniștrii de Finanțe), în Consiliul UE. Această aprobare se face în cel mult 4 săptămâni, iar până la finalul anului 2021 România va semna cu CE un acord de finanțare și va primi un avans de 3,8 miliarde de euro. Această prefinanțare reprezintă 13% din suma totală alocată țării, jumătate fiind fonduri nerambursabile și jumătate împrumuturi care vor trebui returnate de către România la bugetul UE, pe termen lung.
Apoi, vor urma rambursările de cheltuieli pentru proiecte specifice. Cei de la CE se așteaptă ca guvernanții de la București să trimită prima cerere de plată în primul trimestru al anului 2022.
Acestea au fost comunicate luni de către doi oficiali europeni de rang înalt. Ei au avertizat, însă, că, pentru a primi banii de la Comisia Eurpeană, în cadrul planului de 29 de miliarde de euro, România trebuie să îndeplinească 507 ținte (targets) și borne (milestones) și nu va beneficia de nicio păsuire.
„Planul abordează cele mai mari provocări ale României: finanțe publice, piața muncii, energie, mediu, educație, sănătate, administrație publică, justiție. (...) Dacă proiectele nu vor fi finalizte la timp, în baza țintelor și bornelor, banii nu vor fi plătiți României. Având în vedere calendarul general, totul trebuie realizat până în vara anului 2026, pentru a putea vira tranșa finală până la sfârșitul anului 2026. Nu este prevăzută nicio prelungire. Am recomandat României să nu concentreze foarte multe ținte și borne către final, pentru a nu rămâne cu ele neterminate la timp. Regulamentul prevede că aceste reforme nu vor fi anulate după implementarea planului și de aceea va exista și o monitorizare a implementării reformelor” - a spus unul dintre oficialii europeni. 
Ce urmează în procedura de aprobare a PNRR
„Sperăm că va fi instalat un guvern stabil cât mai repede posibil”, în România
În context, celălalt oficial UE a precizat că Bruxelles-ul speră că România va avea un guvern stabil, susținut de o majoritate în Parlamentul de la București, pentru a implementa reformele prevăzute în PNRR.
„Noi sperăm că va fi instalat un guvern stabil cât mai repede posibil. Atât timp cât România își îndeplinește angajamentele, în termeni de borne și ținte de investiții și reforme, nu există un impact imediat asupra PNRR. Acestea fiind spuse, va fi probabil dificil de pevăzut cum vor fi realizate acestea dacă nu există un guvern cu o majoritate (parlamentară n.r.) care să promoveze mai ales reforme, dar și investiții care au fost incluse în plan. V-am explicat cât de ambițios este acest plan și necesită evident un guvern funcțional, care să fie capabil să promoveze reforme. Dar, dacă bornele și țintele vor fi implementate, (lipsa unui guvern stabil - n.r.) nu va avea niciun impact imediat, dar în realitate va crea probleme. Comisia este mereu gata să ofere susținere și asistență tehnică” - a spus oficialul UE.
„Sperăm ca instituțiile care vor fi învestite să implementeze acest plan sunt, în mare, aceleași care implementează și fondurile structurale europene, pentru a avea cunoștințele necesare, să nu fie ceva nou pentru ele modul în care se gestionează aceste proiecte. Sperăm ca această situație să se rezolve cât mai repede posibil, pentru a nu apărea repercusiuni asupra implementării planului” - a mai afirmat înaltul oficial european.
Reamintim că USR-PLUS a ieșit de la guvernare, fiind numiți miniștri interimari la ministere-cheie pentru PNRR, printre care și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), unde interimatul este asigurat de premierul Cîțu. În acest moment, Guvernul Cîțu, teoretic, nu mai dispune de majoritate parlamentară.
Acestea sunt componentele PNRR
Au fost și proiecte respinse: cel mai mare era de 2 miliarde de euro
Printre reformele la care România s-a angajat este și ocuparea unor posturi de procurori la Direcția Națională Anticorupție.
„Planul nu poate înlocui angajamentele României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare pe justiție (MCV) - statul de drept, sistemul judiciar, lupta anti-corupție.Planul are o serie de măsuri care figurează și în MVC, dar PNRR este mai îngust. Referitor la DNA, recrutarea și ocuparea unor posturi, aceasta este o zonă prezentă în MCV, dar pe care am prins-o și noi în PNRR, există un milestone potrivit căruia trebuie atinsă cel puțin o rată de ocupare de 85%, până la finalul trimestrului II al anului 2023” - a explicat unul dintre oficialii europeni de rang înalt.
De asemenea, României i-au fost aprobate și proiecte energetice, de alimentare cu gaze, în ciuda politicii UE de a renunța treptat la combustibilii fosili.
Una dintre investițiile aprobate se referă la o rețea de transport și distribuție de gaz în regiunea Olteniei. „Aceată rețea va trebui să crească ponderea energiei regenerabile pe bază de hidrogen de la 20% la 100% și de aceea am aprobat această investiție” - a explicat unul dintre oficialii UE.
O altă investiție în gaz urmărește încetarea folosirii cărbunelui în termocentralele din Româna. „România s-a angajat să-și închidă mare parte din capacitatea termocentralelor bazate pe lignit, care sunt foarte poluante. Va fi imposibil pentru România să treacă imediat de la cărbune la energie regenerabilă, înlocuind capacitatea de producție de energie termică și electricitate cu surse regenerabile. De aceea, am prevăzut să înlocuim aceste sisteme vechi cu unele bazate pe gaz, însoțite de energie solară și eoliană” - a mai explicat oficialul UE.
În schimb, au și fost respinse „câteva proiecte” propuse de România în PNRR. Cel mai mare dintre ele se referă la irigații pentru agricultură, în valoare de 2 miliarde de euro. Potrivit unuiia dintre oficialii UE de rang înalt, „autoritățile române nu au reușit să ofere dovezi” că acest proiect nu va afecta negativ mediul.
Este vorba aici despre revitalizarea unui proiect mai vechi, Canalul Siret–Bărăgan.
10
36
