Comisia Europeană a aprobat joi, 15 septembrie, prima cerere de plată făcută de Romănia în cadrul PNRR, după ce a analizat și a constatat că țara noastră a îndeplinit cele 21 de jaloane și ținte asumate în acest sens. România ar urma să primească 2,6 miliarde euro, din care 1,8 miliarde euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

Aprobarea PNRRFoto: Facebook Guvern

Prima cerere de plată vizează 21 de jaloane care trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2021

La data de 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane și ținte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranța rutieră, piața energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupției, reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii și sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

În cererea lor, autoritățile române au furnizat dovezi detaliate și cuprinzătoare care demonstrează îndeplinirea celor 21 de jaloane intermediare. Comisia a analizat în detaliu aceste informații înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată.

România a încasat deja 3,79 miliarde de euro din PNRR

Planul Național de Redresare și Reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice.

Acesta se ridică la 29,2 miliarde euro sub formă de granturi și împrumuturi, din care 13 % (3,7 miliarde euro) au fost deja plătite României cu titlu de prefinanțare.

Plățile din cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și a reformelor prezentate în planurile lor de redresare și reziliență.

Când va primi România cele 2,6 miliarde de euro

Comisia Europeană a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul.

Comisia urmează să țină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni.

În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, plata în favoarea României ar urma să fie efectuată.

Comisia va evalua cererile de plată suplimentare din partea României în funcție de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor prezentate în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.

Sumele plătite statelor membre sunt publicate în Tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care arată progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență în mod transparent.

Cristian Ghinea: Guvernul ar fi trebuit să obțină ok-ul Comisiei Europene încă din iulie

Drept reacție la anunțul Comisiei Europene, Cristian Ghinea, fostul ministru USR al Fondurilor Europene care a negociat PNRR cu Executivul European, a precizat pe contul său de Facebook de ce acest aviz a venit cu întârziere.

  • „Guvernul român a obținut astăzi acordul pentru prima tranșă de bani din PNRR, 2,6 miliarde euro, pentru care a depus cerere în mai și pe care ar fi trebuit să obțină ok-ul Comisiei în iulie.
  • În iulie, Comisia a prelungit termenul de analiză a cererii de plată pentru că nu erau îndeplinite corespunzător toate jaloanele necesare.
  • Singurii bani care intraseră în țară din PNRR până acum erau cele 3,8 miliarde de euro, prefinanțarea pe care am primit-o anul trecut, atunci când a fost aprobat PNRR-ul României.
  • Cererea din mai 2022 acoperea jaloanele care aveau ca termen de finalizare decembrie 2021. Este vorba despre ceea ce am numit atunci jaloanede pregătire ale șantierului, adică cele mai simplu de îndeplinit. Între timp, șantierul trenează, la licitațiile de infrastructură se acumulează întârzieri, reformele sunt ocolite.
  • Pensiile speciale trebuie reformate în această toamnă, dar Marcel Boloș face declarații confuze despre cum nu se mai face reforma și aruncă vina pe ”coaliție”. Suntem în întârziere și cu jaloanele din trimestrele 1 și 2 din 2022, cele pe baza cărora guvernul vrea să depună o a doua cerere de plată în octombrie. Sunteți în întârziere, puneți mâna la muncă!”, a spus Ghinea.

Ce bani a primit România din PNRR până acum și ce întârzieri avem

Pentru implementarea PNRR, primii bani primiți de România, respectiv prefinanțarea de 13% din bugetul alocat, au fost pentru adoptarea acestui plan de către Comisia Europeană.

Mai exact, România a încasat două tranșe de prefinanțare, în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde de euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

Atâția bani din PNRR are și acum România în conturile Trezoreriei.

Mai departe a trebuit să îndeplinim jaloanele și țintele asumate în PNRR, după care să facem cereri de plată.

I. Prima cerere de plată din PNRR a fost făcută de România la finele lunii mai 2022 și aceasta este aferentă jaloanelor și țintelor care ar fi trebuit implementate până la 31 decembrie 2021.

Ministerul Investițiilor condus de Marcel Boloș spune că această cerere de plată analizată cu reprezentanții Comisiei Europene la Bruxelles în perioada 10-12 mai, include atât sprijin nerambursabil în valoare de 2.037.146.414 euro, cât și sprijin sub formă de împrumut în valoare de 907.669.494 euro.

De cealaltă parte, Cristian Ghinea susține că este vorba doar de peste 2,6 miliarde de euro, pentru că din suma anunțată de MIPE ar trebui să se scadă și 13% - prefinanțarea primită deja de România.

  • Acești bani nu i-am primit încă.

Executivul European a comunicat pentru G4Media.ro că prima cerere de plată depusă de România pentru PNRR nu va fi aprobată la finalul lunii iulie, evaluarea fiind prelungită până în septembrie.

  • „În general, Comisia transmite o evaluare preliminară a cererii în curs de două luni de la primirea acesteia. Pentru a oferi timp suficient pentru finalizarea acestei evaluări, autoritățile române au decis, în acord cu Comisia Europeană, să prelungească această perioadă până la data de 16 septembrie. Această practică nu este neobișnuită”, se arată în răspunsul transmis de Comisia Europeană.

De urmărit prin urmare, când vor intra în țară acești bani aferenți primei cereri de plată din PNRR.

II. A doua cerere de plată din PNRR ar urma să fie făcută de MIPE în cursul lunii octombrie din acest an și este aferentă jaloanelor și țintele care au termen de realizare trimestrele I și II din 2022.

Valoarea celei de-a doua cereri este de peste 3,2 miliarde euro, din care 2,14 miliarde euro fonduri nerambursabile și peste 1 miliard finanțare sub formă de împrumuturi, potrivit MIPE.

III. A treia cerere de plată din PNRR ar urma să fie făcută abia în primul trimestru din 2023 și presupune realizarea jaloanelor și țintelor din acest trimestru, pentru care premierul Ciucă tot dă ultimatumuri.

Fostul ministru Cristian Ghinea a precizat pentru HotNews.ro că Executivul European ar urma să adopte astăzi prima cerere de plată făcută în PNRR.

  • „Prima cerere de plată din PNRR va fi adoptată azi de Comisia Europeană, iar banii vor fi veni în octombrie 2022. Cam acesta este delay-ul. Dar nu e ca și cum guvernanții se pot culca pe o ureche, că întârzierile se acumulează și devin mai grave. Că acum sunt chestii serioase complicat de făcut tehnic (metrou) sau politic (pensii speciale)”, a declarat joi pentru HotNews.ro Cristian Ghinea.

Din cauza tuturor acestor întârzieri între momentul la care Guvernul anunță că a implementat jaloanele, momentul la care face cererea de plată către Bruxelles, timpul pe care-l are la dispoziție Comisia Europeană pentru a analiza modul de implementare a jaloanelor și virarea efectivă a banilor este de la sine înțeles că ultimaturile date de premier nu pot fi luate cu adevărat în serios, fiind mai degrabă un joc de imagine.