Guvernul urmează să mute o serie de proiecte mari, pe fonduri europene, rămase nefinalizate din perioada de programare 2014-2020, pe noile fonduri UE alocate României în noua perioadă de programare 2021-2027, printre acestea numărându-se și celebrele spitale regionale, aflate în fază de proiectare, de la Iași, Cluj și Craiova.

euro-stetoscopFoto: Dreamstime

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a scos în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020.

Prin viitoarea OUG, care urmează să fie aprobată de Guvern, se va aplica și acum vechea metodă a fazării proiectelor neterminate, pentru ca România să nu dea înapoi Comisiei Europene banii europeni deja absorbiți pe seama lor, din perioada de programare 2014-2020, iar instituțiile publice beneficiare să nu fie nevoite să suporte din bani publici naționali cheltuielile din urmă și cele care vor urma pentru finalizarea proiectelor.

Astfel, autoritățile de management (în principal de la MIPE și Ministerul Lucrărilor Publice) vor face liste de proiecte neterminate în perioada 2014-2020, pe 3 categorii:

  • Proiecte nefuncționale. Acestea trebuie să devină funcționale, respectiv să fie finalizate fizic sau implementate integral de către beneficiari și să contribuie la realizarea obiectivelor priorităților relevante și agregarea țintelor indicatorilor asociați priorităților programului operațional, până la data de 31 decembrie 2026.
  • Proiecte nefinalizate. Acestea sunt proiecte care nu pot fi terminate până la finalul anului 2023, iar cheltuielile efectuate de beneficiar pentru implementarea și operaționalizarea proiectului/operațiunii după data de 31 decembrie 2023 se vor suporta din bugetul propriu al beneficiarului (instituție publică/companie de stat etc.). Beneficiarii respectivi - autorități publice (locale sau centrale) vor avea obligația de a finaliza proiectele în cauză până la data de 31 decembrie 2024. În caz contrar, beneficiarii respectivi vor fi obligați la restituirea sumelor primite din fonduri externe nerambursabile, împreună cu cofinanțarea de la bugetul de stat și plata eventualelor dobânzi și penalități. Așadar, în caz de ratare a termenelor, tot statul român va pierde bani.
  • Proiecte etapizate. Aceasta este denumirea românească folosită acum pentru așa-numitele proiecte fazate, termen folosit la finalul perioadei de programare 2007-2013 pentru acele proiecte mari rămase atunci neterminate și mutate pe perioada de programare 2014-2020. Și acum statul va aplica aceeași metodă a fazării proiectelor pentru a nu pierde banii europeni din cauza nerealizărilor. Așadar, proiectele rămase neterminate în perioada de programare 2014-2020 vor fi mutate pe finanțarea aferentă cadrului financiar 2021-2027.

Un exemplu de proiecte fazate (etapizate) îl constituie spitalele regionale de urgență (SRU) Cluj, Iași și Craiova - probabil cele mai celebre spitale pe care nu le-a văzut nimeni.

Din anul 2015, România a accesat bani europeni prin Programul Operațional Regional să înceapă faza de proiectare a celor 3 spitale. Acum, în 2023, Spitalul regional Iași ajunge la finalul proiectului tehnic, cu speranțe să și fie construit până la finalul anului 2027, cu banii europeni din Cadrul financiar multianual 2021-2027.

De aceea, noua ordonanță propusă de MIPE prevede mutarea contractelor „pentru construirea Spitalelor Regionale de urgență (SRU) Cluj, Iași și Craiova”, finanțate în cadrul Axei 14 a Programului Operațional Regional 2014-2020, pe noul Program Sănătate 2021-2027.

„Contractele de finanțare vor cuprinde obiectivele generale, specifice, rezultatele așteptate, indicatorii de rezultat și de realizare din proiectele majore și vor respecta integral indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivelor de investiții, potrivit studiilor de fezabilitate care au stat la baza aprobării proiectelor majore” - prevede proiectul de OUG.

În total, peste 1,5 miliarde de euro ar trebui investiți în cele 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova.

Cele 3 spitale sunt doar un exemplu. Până la finalul lunii septembrie 2023 trebuie să apară o listă completă cu proiectele rămase neterminate și care trebuie etapizate pentru a fi preluate în perioada de programare 2021-2027. E vorba în principal de proiecte mari de infrastructură, prin Programul Operațional Regional (POR) și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

În caz contrar, România va încălca termenele de închidere a perioadei de programare 2014-2020 și va fi afectat „bugetul de stat prin creșterea cheltuielilor neeligibile” - avertizează MIPE.

De asemenea, fără aceste măsuri „nu se asigură continuitatea implementării proiectelor cu finanțare europeană”. În plus, nefinalizarea proiectelor „poate conduce la o neîndeplinire gravă a obiectivelor selectate pentru cadrul de performanță, caz în care Comisia Europeană va aplica o corecție financiară” - mai atrage atenția MIPE.

Calendarul de închidere a perioadei de programare 2014-2020:

  • 30 septembrie 2023 - Termenul limită pentru transmiterea cererilor de modificare a deciziilor Comisiei Europene pentru modificarea programelor operaționale/proiectelor majore propuse a fi etapizate;
  • 31 decembrie 2023 - Termenul limită pentru eligibilitatea din fonduri a cheltuielilor plătite de beneficiari în cadrul proiectelor finanțate în programele operaționale din cadrul financiar multianual 2014-2020;
  • 31 iulie 2024 – Termenul limită pentru transmiterea de către fiecare stat membru către Comisia Europeană a cererii finale de plată intermediară aferentă programelor operaționale din cadrul financiar multianual 2014-2020;
  • 15 februarie 2025 (cu posibilitate de prelungire până la 1 martie 2025 de către CE) – Termenul limită pentru transmiterea către Comisia Europeană a pachetului de documente pentru închidere, format din aplicația de plată intermediară finală, raportul final de implementare, conturile pentru ultimul exercițiu contabil, declarația de management și raportul anual de sinteză, respectiv opinia de audit pentru ultimul exercițiu contabil, însoțită de raportul final de control al Autorității de Audit;
  • 15 februarie 2027 – Termenul limită pentru transmiterea către CE a raportării privind stadiul finalizării proiectelor declarate nefuncționale.

Reamintim că pentru perioada 2014-2020, România a avut alocate, în total, peste 49 miliarde euro, de la Uniunea Europeană.

Din acești bani, alocarea pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) este de aprox. 35,2 miliarde euro, respectiv alocarea Fondului de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate Persoane (FEAD) este de aprox. 441 milioane euro, la care se adaugă Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA II), cu o alocare dedicată programului de cooperare transfrontalieră România – Serbia în valoare de aprox. 75 milioane euro. Alocarea pentru Politica de Coeziune, finanțată în cadrul FESI, este de aprox. 24,1 miliarde euro.

Rata de absorbție a acestor fonduri europene este de aproximativ 70%.

Foto: © Derivatix | Dreamstime.com