Programul PHARE Coeziune Economica si Sociala 2003, deja incheiat, are un grad de absorbtie de 97,31% iar PHARE CES 2004, care se va incheia peste 5 luni, inregistreaza deja un grad de absorbtie de aproape 90% - potrivit proiectului de buget pe anul 2010, in anexa dedicata Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului. Documentul identifica o serie de probleme aparute la derularea proiectelor PHARE de infrastructura si solutii pentru remedierea acestora.

Informatii din Proiectul de buget 2010 - anexa 3/15 - MDRT

• Bugetul alocat pentru programele PHARE CES, in suma de 739 milioane euro a fost contractat in proportie de 97,31%.
• Programul PHARE CES 2003 s-a finalizat la data de 31 mai 2009, realizandu-se un grad de absorbtie de 91,31%.
• Pentru programul PHARE CES 2004 cu termen de finalizare 31 mai 2010 s-au efectuat plati in suma de 138 de
• milioane de euro, avand un grad de absorbtie de 87,39%.
• Celelalte programe PHARE CES (PHARE 2005, PHARE 2005 inundatii si PHARE 2006) au termenele de finalizare noiembrie 2010, respectiv noiembrie 2011. Pentru programele care sunt in derulare s-au efectuat plati de 221 milioane euro, realizandu-se un grad de absorbtie de 52%.

Pe de alta parte, recentul Raport al Comisiei Europene privind administrarea fondurilor UE in Romania subliniaza ca in perioada 2004-2006 au fost alocate Romaniei prin finantare PHARE 1,3 miliarde de euro, din care Comisia Europeana a platit, pana in prezent, circa 980 de milioane de euro, adica aproximativ 72%. Insa, 169 de milioane de euro din fonduri PHARE nu fost contractate pana la termenul limita.

In capitolul alocat programelor PHARE din Anexa 3/15 a Proiectului de buget pe 2010 se mentioneaza problemele identificate in cazul contractelor de infrastructura:

• Documentatie tehnico-economica slaba cantitativ, cu omisiuni de cantitati, solutii tehnice nepotrivite situatiei de la fata locului, solutii de fundare nepotrivite tipului de teren de fundare, fara a se identifica in proiect utilitatile existente pe locatia proiectului etc.

• Solutii propuse: responsabilizarea proiectantului initial prin emiterea unei legislatii care sa determine asumarea raspunderii pentru greselile de proiectare efectuate si crearea unui fond tampon la bugetul de stat pentru finantarea autoritatilor publice locale care intampina dificultati de acest gen si solicita bani pentru reproiectare si finalizarea investitiei.

• Procedura de decontare a lucrarilor presupune existenta tuturor surselor de finantare in contul Autoritatii Contractante, iar intarzierile provocate de lipsa contributiei Beneficiarului Local pot provoca reclamatii ale Constructorului care genereaza ulterior depasiri financiare sau prelungiri ale perioadei de executie a lucrarilor.
• Prin urmare, conform procedurilor EDIS, ar trebui demarata o procedura de derogare de la Comisia Europeana, prin Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii, pentru ca lucrarile sa poata fi decontate partial pe surse de finantare, independent, fara ca fondurile de la Bugetul de Stat sau Phare sa depinda de disponibilitatea contributiei Beneficiarului Local.
  

In ceea ce priveste contractele PHARE de tip Grant, problemele, respectiv solutiile identificate sunt urmatoarele:

• Procedurile de achizitie greoaie impun descentralizarea procesului de licitatie publica, in sensul asumarii responsabilitatii de contractare a achizitiilor secundare de catre Beneficiarii Locali si solicitarea si obtinerea extensiei Memorandumului de Finantare, in baza careia se vor prelungi perioadele de executie ale proiectelor.
• Valorile mai mari ale proiectelor de grant (decat sumele initial prevazute in cererile de finantare), rezultate conform PT-urilor intocmite in baza studiilor de fezabilitate au condus la modificarea bugetelor initial prevazute in proiecte prin acte aditionale la contractele de grant si cresterea valorilor proiectelor prin suplimentare de la bugetul local