Impactul recesiunii economice mondiale, restrictiile in finantarea publica la nivel national sau local, intarzierile in aprobarea bugetului UE si alte cateva probleme au fost mentionate de catre statele membre ca obstacole in derularea Programelor cu fonduri structurale europene. Romania a mentionat mai ales "distributia neclara a sarcinilor la nivel national, experienta insuficienta, lipsa capacitatii administrative atat la nivelul autoritatilor de gestionare, cat si la cel al beneficiarilor si procesele de reorganizare interna a administratiilor publice". Autoritatile romane au mai transmis la Bruxelles ca multe proiecte nu au fost intocmite corespunzator si ca moneda nationala s-a depreciat cu aproximativ 20% in perioada septembrie 2008 – ianuarie 2009

O situatie comparativa legata de valoarea proiectelor aprobate pana la 30 septembrie 2009, raportata la fondurile alocate de catre UE arata ca Romania se afla pe penultimul loc, cu 14,1% - potrivit unui Raport publicat recent de catre Comisia Europeana

Documentul "Politica de coeziune: raport strategic pentru anul 2010 privind punerea in aplicare a programelor pentru perioada 2007-2013" a fost publicat de catre Comisia Europeana cu cateva zile in urma si reprezinta o sinteza a Rapoartelor nationale transmise de catre statele membre. Concluziile analizei realizata de catre Comisia Europeana sunt acelea ca:

• "S-au selectat deja proiecte in valoare de peste 93 de miliarde EUR sau 27% din volumul financiar total pentru perioada in curs, dupa aproximativ 18 luni de punere in aplicare activa". Cu alte cuvinte, raportul dintre valoarea proiectelor aprobate pentru finantare si valoarea fondurilor totale alocate este de 27%, la nivelul Uniunii Europene, in timp ce in Romania este de numai 14,1% - pe penultimul loc dupa Grecia.
• "Programele pentru perioada 2007-2013 s-au lansat cu succes, dar se afla inca in stadii timpurii de finantare pe teren."
• Impactul recesiunii economice mondiale, care a inceput in toamna anului 2008, este mentionat fara echivoc in numeroase rapoarte ca sursa de complicatii pentru executie si de schimbare a asteptarilor.

In ceea ce priveste obstacolele de sistem in calea punerii rapide in aplicare, statele membre identifica urmatoarele aspecte-cheie(arata documentul elaborat de catre Comisia Europeana):

• intarzierile in aprobarea bugetului UE, adoptarea intarziata a regulamentelor, a orientarilor strategice comunitare (OSC-uri) si negocierea ulterioara a programelor (Austria, Germania, Spania, Lituania);
• schimbarile normelor de control financiar sunt percepute drept cele mai frecvente surse de intarzieri in punerea in aplicare;
• in timp ce statele membre se adapteaza la noul sistem de control (Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Germania, Danemarca, Estonia, Grecia, Spania, Irlanda, Italia, Portugalia, Slovacia, Marea Britanie);
• complexitatea gestionarii perioadelor de programare suprapuse (Austria, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Irlanda, Italia, Ungaria, Portugalia, Marea Britanie);
• distributia neclara a sarcinilor la nivel national, experienta insuficienta, lipsa capacitatii administrative atat la nivelul autoritatilor de gestionare, cat si la cel al beneficiarilor si procesele de reorganizare interna a administratiilor publice (Bulgaria, Romania, Lituania);
• un grup de state membre se refera la impactul restricțiilor tot mai numeroase in finanțarea publica la nivel național sau local (Germania, Spania, Finlanda, Lituania, Letonia, Malta);
• doua state membre se refera la folosirea imprumuturilor BEI pentru garantarea cofinanțarii naționale (Lituania, Ungaria). Atat raportul Cehiei , cat si cel al Marii Britanii mentioneaza evolutia cursurilor de schimb la capitolul probleme suplimentare;
• cu toate acestea, conform unor state membre, programele au fost declansate la fel de rapid ca in trecut (Austria, Belgia, Germania, Suedia).

Mai multe informatii despre Raportul publicat de catre Comisia Europeana pot fi citite aici.

Problemele raportate de autoritatile romane - detalii

In mod similar celorlalte state membre, Romania a transmis la Bruxelles "Raportul Strategic National 2009 pentru implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune". In acest document sunt detaliate pe nu mai putin de sapte pagini "Principalele dificultati intampinate in implementarea programelor operationale si masuri intreprinse pentru depasirea acestora". (vezi si documentul atasat - paginile 71-77)

• Din punct de vedere al  "Pregatirii portofoliului de proiecte", este mentionata "capacitatea relativ limitata a autoritatilor publice (atat centrale, cat si locale) in ceea ce priveste identificarea, prioritizarea si pregatirea proiectelor de investitii a reprezentat un impediment semnificativ in realizarea acestui demers, ceea ce s-a reflectat deseori intr-o calitate a proiectelor sub nivelul solicitat".
  

• De asemenea:

- "Existenta surselor de finantare pentru pregatire nu a fost insa suficienta in unele domenii de interventie pentru a asigura un portofoliu de proiecte mature, autoritatile responsabile confruntandu-se cu dificultati diverse, de cele mai multe ori acestea fiind specifice domeniului in care au fost pregatite proiectele".

- "Un exemplu emblematic, in acest sens, este dat de infrastructura de transport de interes european si national, unde, desi beneficiarii au avut la dispozitie sursele de finantare a asistentei tehnice necesare pentru elaborarea si pregatirea proiectelor majore de investitii, calitatea foarte slaba a asistentei tehnice, precum si capacitatea redusa a beneficiarilor de a asigura un management eficient al proiectelor de asistenta tehnica a dus, pana in prezent, la existenta unui numar redus de proiecte mature aflate in portofoliul autoritatii de management."

• Din punct de vedere al "Lansarii cererilor de proiecte": "aprobarea relativ rapida a programelor operationale nu a fost transpusa intr-o lansare imediata a liniilor de finantare aprobate in cadrul strategiei, cele mai multe lansari fiind realizate la sfarsitul anului 2007 si prima parte a anului 2008; in cateva cazuri insa, finantarea nu este inca deschisa"

- "Chiar daca in procesul de programare s-a avut in vedere o lansare etapizata a liniilor de

finantare, in anumite situatii s-au inregistrat intarzieri mult peste termenul initial preconizat."

- "O alta dificultate cu un impact direct asupra lansarii unora dintre cererile de proiecte a fost reprezentata de absenta unor strategii nationale in diverse domenii sau de necesitatea elaborarii unor strategii noi".

• La "Evaluarea, selectia si contractarea proiectelor" raportul national, transmis Comisiei Europene, mentioneaza:

- O problema majora care se regaseste la nivelul tuturor programelor operationale (exceptand proiectele majore, care au un sistem specific de pregatire, depunere, evaluare si aprobare) este durata relativ mare de evaluare si selectie a proiectelor, de la depunerea unui proiect si pana la notificarea beneficiarului cu privire la rezultatul evaluarii inregistrandu-se, de regula, intre 6 si 10 luni (in special la operatiunile la care cererile de finantare au depasit cu mult estimarile atat din punct de vedere al numarului cat si al valorilor asistentei solicitate).

Principalele cauze identificate de catre autoritatile de management vizeaza:

• numarul insuficient de evaluatori raportat la numarul de proiecte primite si/sau intarzierile in contractarea unor evaluatori externi independenti (acestea din urma fiind generate de dificultati in procesul de lansare si derulare a achizitiilor publice aferente);
• lansarea simultana a mai multor operatiuni din cadrul aceleiasi axe prioritare, ceea ce a impus o programare a activitatii de evaluare pe apeluri, astfel incat unele proiecte au intrat cu intarziere in evaluare;
• lipsa de experienta;
• in intocmirea de proiecte a solicitantilor (in special IMM si autoritati locale din orasele mici si mijlocii) corelat cu documentatia complexa solicitata la depunerea cererilor de finantare, fapt care a condus la necesitatea solicitarilor de clarificari, prelungind astfel procesul de evaluare si selectie.

Pe langa durata procesului de evaluare si selectie, la nivelul acestui proces au fost remarcate si alte tipuri de probleme care se reflecta in final asupra procesului de absorbtie:

• inregistrarea unui numar mare de proiecte in ultimele zile dinaintea termenului limita de depunere, ceea ce a condus la intarzierea procesului de evaluare si selectie a proiectelor depuse;
• dificultati in intocmirea unui dosar de cerere de finantare in special pentru solicitanti reprezentand mediul privat, din punct de vedere al efortului financiar si de timp;
• respingerea unui numar relativ mare de proiecte (cca. 35% din totalul proiectelor depuse) in urma verificarii administrative si a eligibilitatii, ca urmare a neintocmirii corespunzatoare a proiectelor;
• conditii specifice de eligibilitate foarte stricte pentru anumite categorii de proiecte, referitoare la infrastructura (cladire, teren) sau finantarea activitatilor corespunzatoare (de exemplu, in cazul operatiunilor de investitii productive, atat pentru IMM, cat si pentru intreprinderi mari, un solicitant putea depune o cerere de finantare pentru o activitate descrisa de un singur cod CAEN, in situatia in care anumite procese tehnologice pot cuprinde activitati cu coduri CAEN diferite).

"O dificultate semnificativa aparuta in procesul de contractare in anul 2009 a fost generata, pe fondul crizei financiare, de deprecierea substantiala a valorii monedei nationale in raport cu Euro (peste 20%) in perioada septembrie 2008 – ianuarie 2009".

Aceasta a afectat in special pe acei beneficiari (de regula privati) care au depus, in cadrul apelurilor lansate in prima jumatate a anului 2008, proiecte care necesitau cheltuieli in valuta intr-o proportie insemnata si al caror buget a fost estimat de beneficiarii respectivi in lei, la cursul valutar in vigoare la acea data. Urmare a deprecierii leului, precum si a intarzierilor inregistrate in procesul de evaluare si selectie a proiectelor, echivalentul in euro al bugetelor proiectelor selectate s-a redus uneori substantial in raport cu necesarul estimat initial de beneficiari, ceea ce a condus la renuntarea la implementarea proiectului de catre unii solicitanti de finantare sau la dificultati ulterioare in realizarea integrala a obiectivelor proiectului.

• Demararea implementarii proiectelor la nivelul beneficiarilor

Principalele cauze ale acestor intarzieri sunt determinate de urmatoarele aspecte majore:

• Dificultati in desfasurarea procedurilor de achizitie publica. Au fost inregistrate intarzieri in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica, din cauza mai multor factori.
• Dificultati in asigurarea resurselor financiare necesare demararii proiectelor sau a contributiei proprii la finantarea proiectelor, in special ca urmare a efectelor crizei economice.
• Capacitate si expertiza destul de limitata a beneficiarilor din administratia centrala si locala de a pregati si implementa corespunzator proiecte; deficientele vizeaza in principal:

- inexistenta unui personal specializat suficient si cu experienta, mai ales la nivelul autoritatilor locale din orasele mici si mijlocii;

- lipsa unei planificari strategice si a unei programari bugetare riguroase;

- competente scazute in domenii cheie precum managementul de proiecte, achizitiile publice sau managementul financiar-bugetar.

De asemenea, in documentul citat mai sunt mentionate o serie de Bariere legislative cu impact asupra ritmului de absorbtie.