Fondul Monetar International (FMI) exercita presiuni asupra Bancii Centrale Europene (BCE) pentru a accepta pierderi pe obligatiunile elene in valoare de 40 miliarde de euro pe care le detine, potrivit Financial Times. Oficialii BCE se opun insa ideii de a suferi pierderi pe obligatiunile grecesti dupa modelul creditorilor privati, mai arata publicatia care citeaza oficiali europeni implicati in negocierile pentru restructurarea datoriei Greciei.
Financial Times mai arata ca FMI neaga existenta unor astfel de presiuni.
BCE a cumparat obligatiuni emise de Grecia sub valoarea nominala, ca parte a unui program ce avea ca scop prevenirea prabusirea pietei titlurilor de stat grecesti in 2010. De asemenea, institutia a acceptat obligatiuni elene drept colateral pentru a oferi credite ieftine bancilor grecesti. Obligatiunile, care au un randament mai mare de 7%, vor oferi un castig ridicat in cazul in care Grecia nu intra in incapacitate de plata si sunt pastrate pana la scadenta.
Institutul pentru Finante Internationale (IIF), care reprezinta creditorii privati in negocierile cu privire la datoria Greciei, a anuntat marti ca a refuzat sa accepte pierderi mai mari de 50% pe obligatiunile grecesti pe care le detin.
"Acum facem apel la toate partile sa onoreze acest acord", inclusiv BCE, a declarat Charles Dallara, directorul exclusiv al IIF.
Ministrii de finante din zona euro au respins marti, ca insuficienta, oferta creditorilor privati de reducere a datoriilor Greciei, sporind riscul de intrare in incapacitate de plata a tarii. La reuniunea de la Bruxelles, liderii europeni au aratat ca nu pot accepta cererile creditorilor privati pentru o dobanda (cupon) de 4% aplicat noilor obligatiuni, care urmeaza a fi emise in schimbul celor actuale in cadrul programului de reducerea datoriilor Greciei.
IIF a anuntat ca dobanda de 4% este nivelul minim pe care il poate accepta in cazul reducerii cu 50% a valorii nominale a datoriilor guvernului elen.
Oficialii de la Atena sustin insa ca nu pot plati o dobanda mai mare de 3,5%, aceasta pozitie fiind sustinuta atat de ministrii de finante din zona euro cat si de FMI.
Obiectivul restructurarii il reprezinta reducerea datoriilor Greciei cu circa 100 miliarde de euro, de la 160% din PIB la 120% din PIB pana in 2020. Oficialii UE si FMI cred ca acest nivel va fi mai usor de gestionat de autoritatile de la Atena.
