Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
In cazul ratificarii de Parlament si introducerii prevederilor sale in Constitutie, Romania si-ar asuma prin acest Tratat o pozitie bugetara pe termen mediu echilibrata sau excedentara, ceea ce era mentionat si in Pactul de Stabilitate si Crestere, la care s-ar adauga insa si o limita inferioara in ceea ce priveste deficitul bugetar structural, de 0,5 procente din PIB.
- Vezi aici Ce inseamna deficitul structural si ce inseamna pentru Romania limitarea sa la 0,5% din PIB
Obligatia statului membru este de a introduce in sistemul legislativ national, la nivel de Constitutie intr-o perioada de maxim un an de la semnarea Tratatului, acest obiectiv fiscal.
Exista si mentiunea ca atunci cand raportul dintre datoria publica si Produsul Intern Brut este semnificativ sub nivelul admis de 60% si nu exista riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice, limita inferioara pe termen mediu a deficitului structural ca pondere in PIB sa poata ajunge la 1,0%.
Atunci cand se inregistreaza o abatere de la acest obiectiv se declanseaza automat un mecanism de corectie, prin care statul membru in cauza va fi obligat sa aplice masuri pentru a se incadra in limitele stabilite. Daca acest lucru nu se intampla, pe baza raportului de evaluare emis de Comisia Europeana, Curtea de Justitie a Uniunii Europene va fi sesizata si apoi, in urma hotararii Curtii, se vor impune sanctiuni financiare de maxim 0,1% din produsul intern brut al tarii. Aceste sume provenite din sanctiuni vor fi folosite fie ca fonduri ale Mecanismului European de Stabilitate (pentru statele sanctionate care fac parte din zona euro), fie in bugetul general al Uniunii Europene (pentru statele care nu sunt membre ale zonei euro).
Dupa acest cadru, care are un caracter general, apar notiunile tehnice cu privire la deficitul structural. Deficitul bugetar efectiv este format din doua componente. Prima este o componenta structurala (cheltuieli si venituri bugetare ”permanente”, care nu variaza in functie de faza ciclului economic), iar cea de-a doua este componenta ciclica (cheltuieli si venituri bugetare a caror evolutie este corelata cu cresterea/stagnarea/declinul economiei nationale, precum veniturile din TVA, impozitele pe profit sau cheltuielile cu ajutoarele pentru somaj). Suma acestor doua componente duce in final la ceea ce se cheama deficit bugetar efectiv. Conform Tratatului, deficitul bugetar efectiv trebuie sa fie de maxim 3% din PIB-ul national, in timp ce deficitul structural are o pondere de maxim 0,5%. Pe termen lung, adica la nivelul PIB-ului potential, componenta ciclica este zero, ceea ce conduce la identitatea deficit bugetar efectiv = deficit bugetar structural.
Aceasta noua regula poate contribui la o crestere a increderii in economia UE in general, si a zonei euro, in particular. Poate fi un semnal ca politicul incearca sa aduca ordine intr-un context dominat (inca) de mai multe efecte:
- politicile incepute prin anii 80, care au condus la extinderea caracterului social al modelului european de economie, nivel al taxarii ridicat si rigiditate a pietei muncii
- esecul in reducerea datoriilor suverane, care era necesara pentru indeplinirea criteriilor de la Maastricht stabilite in 1992, unde se mentiona ca datoria publica in PIB trebuie sa fie de maxim 60%. Doar statele nordice au reusit in aceasta perioada sa isi reduca datoria publica. In anul 2008, media la nivel comunitar al datoriei publice se situa in jurul a 62%, iar in 2009 aceasta a ajuns la 74%, conform Comisiei Europene.
- ratele de crestere inferioare celor inregistrate de alte puteri globale (SUA, China, India, etc.) din anii 2000 si din prezent, care au dus Europa (partea ei Occidentala) intr-un soi de stagnare economica caracterizata de datorii publice ridicate, somaj crescut (chiar ingrijorator in randul tinerilor) si deficite comerciale.
Problema esentiala pe care o vad in acest moment se refera la faptul ca, prin politicile adoptate la nivel european, trebuie sa se incerce recrearea ”ecosistemului”, prin care sa se puna in functiune intreaga economie europeana caracterizata de cele mentionate mai sus.
Dupa cum se stie, in deceniul trecut, nici Strategia Lisabona si nici Pactul de stabilitate si crestere nu au reusit sa ofere un raspuns la problema stagnarii si a pierderii de competitivitate fata de celelalte state ale lumii. Prin Agenda Europa 2020, Pactul Europlus si Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare se pun bazele modului in care Uniunea Europeana se va dezvolta.
In Romania, pana la sfarsitul anului 2009, se observa ca deficitul structural a fost considerabil peste cel efectiv, ceea ce arata ca prin surplusul generat de componenta ciclica a deficitului bugetar (incasari bugetare crescute din perioada de expansiune) s-au efectuat cheltuieli cu caracter permanent (precum cresterile de 50% ale pensiilor si salariilor bugetare), care au impus apoi, odata cu adancirea recesiunii (scadere economica de aproximativ 10 procente in anii 2009 si 2010) masurile care sa reduca aceste cheltuieli. Alegerile guvernului in aceasta privinta pentru a repara dezechilibrele bugetare se cunosc si au fost dezbatute suficient.
Sursa datelor: European Economic forecast – Autumn 2011
Bunul simt ne spune ca aceasta regula poate duce la cheltuieli bugetare mai bine prioritizate si o mai buna eficienta. Mentinerea unui deficit structural de 0,5 procente din PIB impune ca in perioada de expansiune guvernele sa ”economiseasca” veniturile suplimentare generate de cresterea economiei. Acestea vor trebui sa isi aleaga mai eficient cheltuielile pe care vor sa le faca si sa actioneze anticiclic. Ulterior, in perioada de contractie economica, economiile facute vor fi folosite la cresterea cheltuielilor, ajutand cererea agregata sa isi revina.
In acest fel se poate realiza si un mix mai bun intre politica monetara si politica fiscal-bugetara. Comportamentul anticiclic al guvernului, cel putin in teorie, duce la o deviatie mai mica a PIB-ului efectiv fata de PIB-ul potential (nivelul de PIB real care poate fi produs de economie fara a genera presiuni inflationiste), reducandu-se presiunile inflationiste care pot fi generate de cheltuielile bugetare.
Dupa cum se poate observa in figura de mai jos, actiunea guvernului a fost mai mereu prociclica, in faza de expansiune a economiei crescand si cheltuielile guvernamentale, in timp ce in perioada de decalaj recesionist (output-gap negativ) si cheltuielile bugetare s-au redus. Este de asteptat ca anul acesta, pe fondul ciclului politic, cheltuielile sa aiba un caracter expansionist.
Sursa datelor: European Economic forecast – Autumn 2011
Principalele obiectii fata de noua regula tin de:
- Implicatiile pe care aceasta le are fata de tarile emergente, cum este si cazul Romaniei. Este posibil ca o astfel de impunere sa duca la rate de crestere suboptime pentru Romania. De asemenea, fara masuri complementare care sa sprijine cresterea PIB-ul potential (cresterea natalitatii, investitii in tehnologii, economisire, educatie, etc. ), regula fiscala doar aduce o mai mare disciplina bugetara.
- Posibila slabire a cererii interne generata de reducerea deficitelor structurale la pragul de 0,5% din PIB care va ingreuna procesul de crestere economica (reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar si cu salariile).
- Sursele de finantare alternative care pot fi atrase si folosite de Romania, odata cu restrangerea cheltuielilor bugetare. Investitiile straine directe nu dau vrun semn de revenire, in timp ce in privinta atragerii fondurilor europene rezultatele nu ne incurajeaza sa le consideram drept un instrument care poate fi folosit pentru a creste si, respectiv, a converge catre media UE.
Ca limita aceea e de 1 sau 2 sau 7% se poate discuta.
Dar o limita trebuie sa fie.
Altfel patim si noi asa cum au patit multe tari din UE.
Traim "bine" pe datorie, iar cand vine scadenta, dam din colt in colt.
Pt ca, oricum am scalda-o, oricum am suci-o, oricum am intoarce-o...scadenta vine.
Poate dupa 3 ani ca in cazul Romaniei, poate dupa 7 ani ca in cazul Irlandei sau poate dupa 10 ani, ca in cazul Greciei.
Dar, de venit, nota de plata vine!!!
de ce oare?
vei sa spui ca romanul sau grecul de rand nu dau si nu iau spaga?
noi admiram hotii, nu ii uram. la fel si in grecia.
cel mult, ii invidiem. dar nu ii dispretuim.
si boboru a aplaudat si'a votat.
noi nu suntem in situatia lor, dar cu baietii nostrii, ajungem repede.
caci, cu toate tratatele, ei vor face tot ce stiu.
si, ca sa tina deficitul ala cum il vrea uniunea, vor taia dela investiti, de la lefuri, de la pensii.
s'a dovedid eficient, iar ialomitzianu a luat si premiu.
tratatul fara un program, o strategie pe termen lung, discutata, acceptata si adoptata de toate fortele politice, nu face prea multe parale.
noi, romanii, stim ce trebuie facut, dar, nu face miciodata.
ba, o zicala noua, folclor romanes modern, zice ca legile sunt facute pentru a fi incalcate.
Eu unul m-am saturat de circul si de joaca de-a guvernul.. cine e la guvernare da la cine trebuie.
Clasa politica nu mai poate schimba nimic.. resursle sunt pe duca, trebuie invesit masiv in cercetare si pentru asta un singur stat nu mai poate tine pasul.
Apropos, s-a schimbat ceva fata de anii asa-zisului comunism? Da....avem mai multe graunte dar nu ajungem la ele si am inlocuit colivia cu una mai mare.
prin dobanzile percepute datoriilor suverane si pun in carca statului social respectivele indatorari...curios...
- majoritatea resursele naturale (de restul au grija oligarhii ce manipuleaza UE sa le pierdem cat de repede, vezi Rosia Montana, Gazele de sisturi, Transelectrica, s.a.);
- controlul asupra emisiei monetare, cea mai mare excrocherie economica a capitalismului occidental, in urma careia, statele capitaliste intra in "faliment programat" ;
- independenta in guvernare. De ce mai avem nevoie sa alegem un Guvern daca el nu ne mai reprezinta? Tot ceea ce fac guvernele UE este sa respecte "dispozitiile" UE, adica ale oligarhilor internationali ce au creat acest nou tip de imperiu!
Falimentul Greciei este sugestiv pentru ceea ce ne asteapta! Vai de noi!
Si-a pierdut resursele naturale? Sunt unii care inca mai cred mitul conform caruia Romania e plina ochi de resurse naturale si vrea dusmanu' sa ni le fure?
Si-a pierdut independanta la guvenare? Ce minunate au fost guvernele noastre independente din ultimul secol... Ce prosperitate ne-au adus si ce mandri am fost de ele... Singura perioada de reforma sanatoasa si prosperitate a fost cea in care Romania a fost obligata sa isi adapteze mecanismele legislative si economice la cele ale UE, incepand cu guvernul Nastase. Problema e ca de cand am intrat in UE ne-am vazut cu sacii in caruta, ne-am smecherit si avem prea multa "independenta de guvernare".
Lasa, nu-i nimic, mai tarziu, la liceu, o sa studiezi tu toate astea...
Cateva remarci insa.
1. Este foarte adevarat ca majoritatea statelor europene au demonstrat o incapabilitate crasa de a avea politici bugetare responsabile. Cum explicati insa ca acele state care au politicile sociale cele mai generoase, am numit statele nordice, au avut succesul economic cel mai rasunator si politicile bugetare cele mai sanatoase? Sa fie un efect al seriozitatii, mentalitatii (hai sa le spunem pe nume, protestantism) si al responsabilitatii fata de populatie in democratii cu adevarat functionale?
2. Nu e foarte onest sa compari cresterea Europei (si nici a SUA) cu cea a Chinei sau a Indiei. Cred ca e clar de ce.
3. Cel mai interesant ar fi sa compari tarile europene nu atat cu America, cat cu Marea Britanie si politica ei thatcherista (si post...) - aici lucrurile devin cu adevarat mai clare. Marea Britanie a pornit din acelasi loc cu, sa zicem, Franta, dar a deviat apoi, in anii 70, spre politici mult mai liberale, flexibilizare si reducerea impozitelor directe. America, sa nu uitam, a pornit de la nivelor singurului stat care a profitat economic de pe urma razboiului.
4. Pana in 73, rata cresterii in Europa a fost mult mai mare decat in America, dar nici aici nu e onest sa compari. Intre '73 si '95, Europa a vazut o crestere a productivitatii muncii mult mai mare decat in America. Ce s-a intamplat dupa 95? Sigur, impozitele au avut o mica influenta, dar mai mult de a impinge economia in zona gri-neagra decat de a o reduce semnificativ. Ceea ce s-a intamplat a fost in special ICT. In 2010, Europa investea in ICT 2.9% din PIB, adica cam cat investea America la inceputul anilor 80... La care se adauga rigiditatile administrative (red tape), rigiditatea fortei de munca, un sistem educational prea orientat spre producerea de "mestesugari".
5. Primele doua dezavantaje citate sunt cam unul si acelasi lucru; al treilea este putin relevant - de ce am atrage mai mult capital strain daca am avea politici bugetare iresponsabile?
Bunul simt imi spune ca proteste vor continua (in general...gen si Grecia) pana cand nu se va simti o imbunatatire in nivelul de trai, cam imposibila cu tratatul prezentat in articol.
Se pare ca noi (poporul) incomodam putin activitatea de imparteala a tarii de la putere. Suntem cam multi si cam bolnavi...si pensionari...si someri si ne cam dispretuiesc cei de sus pentru ca ingreunam rosul ciolanului prin nevoia noastra de educatie...si sanatate...infrastructura si mediu...si toate trasaturile unei tarii care se mandreste ca apartine Uniunii Europene.