Buy American Act vs. Buy European Act. Spre un protectionism comercial al UE

de George Stefan     HotNews.ro
Luni, 26 martie 2012, 11:11 Economie | Finanţe


Sarkozy si-a inceput fulminant campania electorala: una dintre propunerile care au reverberat puternic in birourile birocratilor de la Bruxelles, dar si in sediile companiilor din toata lumea este ultimatumuli dat UE pentru a adopta "Buy European Act". Adica un set legislativ, inspirat din legislatia SUA,  care sa stipuleze acordarea contractelor publice întreprinderilor care produc pe teritoriul european, indiferent de naţionalitate. Inca o provocare de campanie a "nationalistului" Sarkozy? Sau o cerere legitima pentru o UE care, potrivit consultantului Cristian Muresan, "ar transforma Europa din idioata satului mondial, care a deschis toate visteriile, într-un actor conştient de importanţa pieţei interne"?

In UE exista o permanenta lupta intre cei care vor deschiderea larga, aproape fara discernamint, a licitatiilor publice pentru orice companie, si cei care isi doresc filtre puternice.

Nu intimplator, la o saptamina dupa discursul lui Sarkozy, Comisia Europeana a prezentat o propunere de directiva care, daca va fi aprobata in complicatul proces de codecizie al UE, ar insemna un mic pas spre protectionismul cerut de presedintele francez in fata companiilor din tari care, la rindul lor, discrimineaza firmele straine.

Negocierile pentru aceasta propunere au durat 18 luni. 18 luni pentru a ajunge la un compromis care "nu este mesajul puternic asteptat de Paris", dar care inseamna o intarire a politicii protectioniste a UE, dupa cum scrie Le Figaro. In esenta, propunerea spune ca, sub controlul Comisiei Europene, accesul la unele licitatii din UE va fi interzis pentru companii care vin din tari care inchid portile pentru exportatorii de bunuri si servicii din UE.


Cum functioneaza insa Buy American Act?

Preferinta pentru bunurile produse in interiorul unei tari nu este noua, iar extinderea acesteia catre bunurile produse in cadrul unui bloc comunitar se poate face cu usurinta.  In ultimii 20 de ani, procesul de achizitii publice facute de guvernului federal american este reglementat de o lege adoptata in perioada Marii Depresiuni, dintre 1929-1933. Cele mai mari rate tarifare din istorie au fost aplicate atunci cand Congresul a adoptat Legea Smoot-Hawley, in 1930. La scurt timp a urmat si Buy American Act (BAA). (Sursa)

Adoptat in martie 1933, Buy American Act a reprezentat o metoda de protectie a companiilor americane in fata companiilor straine.  Se specifica atunci faptul ca "Obiectivul socioeconomic din spatele ambelor statute a fost dorinta de a creste rata ocuparii interne si cresterea veniturilor producatorilor americani prin incurajarea cumpararii de bunuri nationale".

Prohibitia bunurilor straine specificata in BAA se aplica doar bunurilor, materialelor si serviciilor pentru uz intern si nu viza consumabilele si materialele folosite in afara SUA. BAA prevedea un diferential de pret intre 6 si 12% care se aplica produselor din exterior. De asemenea, Departamentul de Aparare al SUA, avea in achizitiile publice prevazut un diferential de 50% pentru aceste bunuri.

Pentru a incuraja folosirea materialelor consumabile din intern, produsele din alte state, atunci cand erau evaluate pentru stabilirea pretului, trebuia sa adauga o suprataxa de 50% din pret.

De exemplu:
  • Pentru un proiect din SUA, o companie A dintr-o alta tara inainteaza o propunere la un pret de 100 de dolari per unitate. O companie americana, realizand ca acesta este un proiect important, isi reduce din costuri si vine cu o propunere de 110 dolari. La prima vedere compania A pare a fi mai eficienta/inteligenta decat compania din SUA. Insa, cea care castiga licitatia prin aplicarea BAA va fi firma americana, pentru ca prin aplicarea suprataxei de 50% (100 X 50%=50$), compania din tara B va avea un pret total per unitate de 100+50=150 de dolari. Astfel, pentru a proteja producatorii interni, guvernul a pierdut 10 dolari (diferenta dintre pretul oferit initial de compania americana si pretul oferit de firma A).

La inceputul anilor '90, dupa terminarea Razboiului Rece, existau voci care spuneau ca ar trebui abandonat BAA si alte reglementari restrictive, mai ales in domeniul apararii, unde companiile americane argumentau ca nu ar mai fi necesar sa se concentreze pe servicii/bunuri adresate departamentul aparari.

Politicile protectioniste in ceea ce priveste achizitiile de aparare sunt 'daunatoare' in mai multe moduri.  In primul rand, politicile protectioniste conduc la represalii din parte altor state. Un stat care doreste sa isi comercializeze bunurile pe pietele externe nu poate inchide granitele competitorilor din afara. In al doilea rand, costurile sunt impartite cu aliatii atunci cand se dezvolta sisteme noi folosite pentru uz militar. In al treilea rand, eforturile de cooperare reduc costul duplicarii unui echipament, fata de situatia in care un stat si-ar dori sa il obtina individual. In al patrulea rand, cooperarea internationala in domeniul cercetarii-dezvoltarii poate duce la implementarea unei tehnologii deja existente intr-un stat partener.

Existau voci care spuneau ca, prin prisma unei economii globale si a emergentei blocurilor regionale de comert, SUA trebuie sa isi regandeasca politicile din trecut si sa dezvolte politici care sa asigure o forma de protectie nationala, insa sa promoveze si comertul liber.

Dupa promulgarea BAA din 1933, aceasta a fost modificata in anii care au urmat de 4 ori. Pentru determinarea a ceea ce inseamna "bunuri americane", sunt urmarite locul de extractie, productie sau prelucrare. Nationalitatea contractorului nu este luata in considerare atunci cand se determina daca un produs are origine interna.

In timp ce actul pare a viza in principiu doar achizitiile guvernului federal, trebuie notat ca, atunci cand se ia in considerare o anumita achizitie efectuata, aplicarea actului poate fi  sub jurisdictia unei alte legislatii sau sub aplicarea unei intelegeri internationale. De exemplu, prin Legea privind acordurile comerciala ("Trade agreements act"- TAA), din 1979, presedintelui ii era permis sa renunte la orice alta "lege, regulament sau procedura in ceea ce priveste achizitiile guvernului", care pot acorda bunurilor externe un tratament mai putin favorabil decat bunurilor produse in SUA.

De asemenea, in ceea ce priveste achizitiile publice, si Articolul 1004 din NAFTA(Acordul Nord American de Comert Liber, semnat de SUA, Mexic si Canada in 1992) suspenda legislatia de protectie interna, precum Buy-American Act. Pe langa NAFTA SI TAA, alte tratate si intelegeri care vizeaza aplicarea BAA trebuie sa fie luate in considerare .

Acoperirea BAA

In principiu, guvernul federal american trebuie sa cumpere articole, materiale si consumabile nationala atunci cand realizeaza  achizitiile pentru uzul public, daca nu este prevazuta o exceptie. Actul se aplica tuturor achitiilor publice, insa are prevederi diferite pentru contractele de consumabile si pentru contractele de constructie. Regulile pentru determinarea daca un produs/bun are origine externa sau interna sunt aceleasi pentru ambele tipuri de contracte, insa este folosita o terminologie diferita, iar etapele in procesul de prelucrare sau constructie sunt diferite.

Stabilirea originii este aplicata consumabilelor achizitionate de guvern, in timp ce, pentru contractele de constructie, testarea originii se face la articolele, materialele si consumabilele folosite de contractor si subcontractor in procesul constructirii, in vederea modificarii sau repararii cladirii.

In cazul contractelelor de aprovizionare, stabilirea originii vizeaza produsele finale, iar pentru contractele de constructie este vizata originea materialelor de constructie. Actul diferentiaza si articolele manufacturate de cele ne-manufacturate. Un articol ne-manufacturat va fi considerat un produs final intern, sau un material de constructie, daca acesta a fost extras/produs in SUA.

Bunurile manufacturate sunt considerate avand origine interna, daca cea mai mare parte a componentelor acestora au fost extrase, produse, prelucrate in SUA. "Cea mai mare parte" reprezinta faptul ca toate componentele care au provenienta straina nu trebuie coste mai mult de 50% din costul tuturor componentelor.

Exceptiile de la BAA

Exista 5 exceptii principale de la BAA (Sursa). In primul rand, legea nu se aplica achizitiilor a caror aplicatie este in contradictie cu interesul public si care au costuri nerezonabile. Actul nu se aplica cumpararii de produse care sunt folosite in afara SUA si bunurilor care nu sunt produse sau prelucrate in SUA intr-o cantitate comercializabila suficienta si la o calitate satisfacatoare. De asemenea, actul nu se aplica achizitiilor sub pragul de 2.500 de dolari.

  • 1. Achizitia este in contradictie cu interesul public
Conducerea agentiei de achizitii poate renunta la cerintele BAA daca exista motive pentru care aplicarea actului poate fi in contradictie cu interesul public. Aceasta exceptie a fost adesea folosita de catre Departamentul de Aparare SUA, in unele cazuri care priveau securitatea nationala, insa este disponibila si pentru bunurile achizitionate in domenii care nu au neaparat drept domeniu de aplicare apararea. Aceasta exceptie lasa insa un spatiu considerabil discretionaritatii conducerii agentiei, si de multe ori exceptia a fost invocata si dupa ce  ofertele au fost deschise.

  • 2. Costuri nerezonabile ale bunurilor interne cumparate
Se specifica faptul ca unei agentii federale ii este permis sa foloseasca bunuri cu origine straina daca liderii agentiei federale decid ca cel mai mic pret care  ar trebui platit pentru bunul produs in interior este nerezonabil. Asa cum s-a precizat si mai sus, exista mai multe tipuri de tarif diferential aplicabil preturilor bunurilor achizitionate din exterior. Tariful diferential de preturi general, aplicabil celor mai multe contracte, este de 6%. Un tarif de 12% este folosit in cazul contractelor care implica o tranzactie cu valoare mica sau in zonele cu excedent de forta de munca. Tariful de 50% este aplicat in cazul achizitiilor Departamentului de Aparare.

Tariful diferential este adaugat la cea mai redusa oferta facuta de companiile externe si apoi este comparata cu oferta interna. Diferenta este aplicata doar pretului de licitatie a materialelor care urmeaza sa fie procurate sub contract, nu pretului total al contractului.

  • 3. Folosirea bunului achizitionat in afara SUA
BAA excepteaza articolele achizitionate pentru "folosirea in afara granitelor SUA". Aceasta prevedere nu este limitata doar pentru tara in care se foloseste, ci si pentru produsele din orice alta origine. De exemplu, exceptia a fost aplicata achizitiilor turnurilor canadiene din otel utilizate in Germania de Vest pentru realizarea un sistem de comunicatii detinut de catre armata SUA.

  • 4. Bunurile nu sunt produse sau prelucrate in interiorul SUA intr-o cantitate comercializabila suficienta sau rezonabila si intr-o calitate satisfacatoare
BAA excepteaza si articolele care nu sunt produse sau prelucrate in SUA intr-o cantitate disponibila comercializarii suficienta si rezonabila si intr-o calitate satisfacatoare. Consililul Federal de Reglementare a Achizitiilor ("Federal Acquisition Regulatory Council " - FAR) ofera o lista a bunurilor/articolelor  care sunt exceptate. Daca o agentia propune ca un articol ar trebui sa fie pe aceasta lista, agentia trebuie sa isi documenteze si motiveze propunerea  si sa trimita apoi documentatia catre Consiliul FAR pentru aprobare.

  • 5. Pragul de cumparare
BAA nu este aplicabil achizitiilor sub 2.500 de dolari americani, confom legii privind achizitiile federale din 1994.

Amendamentele BAA

Au existat patru amendamente la BAA in intreaga sa istorie. Primul a fost in anul 1988, ca parte a Actului de Comert si Competitivitate adoptata in acelasi an. Scopul general al acestuia era sa interzica achizitiile federale din tarile care folosesc practici discriminatorii impotriva SUA. Acest act si-a stopat efectele in 1996, nemaifiind prelungit de catre Congres.

Cel de-al doilea amendament adus BAA specifica privind pragul de cumparare, stabilit la 2.500 de dolari.

Al treilea amendament a fost adoptat in 1997. Acesta impune Secretariatului Apararii sa prezinte un raport Congresului, detaliind valoarea in dolari a achizitiilor de la entitatile strainte in fiecare an.

In 2009, Congresul SUA a extins cerinta pentru raportarea anuala a achizitiilor de la entitatile straine pentru toate agentiile federale. Aceste rapoarte trebuie sa cuprinda valoarea totala in dolari a articolelor externe achizitionate, o lista detaliata a tuturor derogarilor de la BAA cu citarea autoritatii pentru derogare, citarea exceptiei specifice utilizate si o lista succinta a tuturor achizitiilor agentiei.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1821 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    se impun sa fie mentionate si cateva diferente (Luni, 26 martie 2012, 12:29)

    mary [anonim]

    Daca USA se poate lauda cu competitivitatea produselor/serviciilor sale in multe domenii cred ca in Europa mai avem pana acolo.

    Cred in nevoia de a cumpara local, regional, national si european, dar mai cred ca este nevoie si de produse/servicii competitive cel putin in anumite domenii.

    De aceea propunerea europeana ma cam lasa pe ganduri...Pana la urma inseamna restrangerea comertului/schimburilor cu tari, din afara Europei, care vin puternic, de exemplu China.

    In general limitarile impuse prin lege nu duc nicaieri.

    Cazul din 1933 in USA este greu de translatat in anul 2012 - lumea globala.
  • 0 (0 voturi)    
    ok (Luni, 26 martie 2012, 13:37)

    Gabriel [anonim]

    UE si-a facut treaba, aceasta mica globalizare ne-a colonizat deja, conform planului. Acum protectionismul devine "corect politic".
  • 0 (0 voturi)    
    globalizare/damping/protectionism ? (Luni, 26 martie 2012, 20:13)

    carjan adrian [anonim]

    Cand presedintele Kenedy a prezentat Congresului , planul de a trimite un om pe luna , si a cerut fonduri substantiale , a spus ,, sa nu va inchipuiti ca acesti bani vor fi aruncati pe luna , 90% se vor intoarce la buget , prin impozite , salarii , etc. ,, daca cumperi un produs din exterior nu se recupereaza nimic din acesri bani . |O gandire pragmatica , de om politic si de om de afaceri , nu o politica protectionista . Globalizarea , foloseste numai multinationalelor , sub masca comertului liber se duce o politica de damping , prin salarii ff mici . Globalizare , da , dar si un salariu minim pe economie , egal, in toate tarile
    • 0 (0 voturi)    
      pare si normal... (Marţi, 27 martie 2012, 16:34)

      ala [anonim] i-a raspuns lui carjan adrian

      daca suntem deschis unii cu altii e normal sa fie convenabil pentru ambele parti. Dar se pare ca noi avem mai mult de pierdut...doar companiile multinationale si in speta un numar foarte mic de oameni se imbogatesc, pt ca lor nu le pasa ca locuiesc in europa sau china, atata timp cat fac profit...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by