Dupa cativa ani in care tratamentul aplicat crizei din Europa a fost austeritatea - reducerea drastica a cheltuielilor, principalii promotori ai acestei masuri, avand in frunte figura cancelarului german Angela Merkel, se confrunta o presiune din ce in ce mai apasatoare sa renunte la aceste remedii deloc populare si sa gaseasca o cale de a reinstaura cresterea in Europa, se arata intr-o analiza publicata de New York Times.
Vineri, premierul Spaniei Mariano Rajoy, care inainte a promovat taieri drastice la bugetul de stat, a devenit cel mai recent lider european care respinge tintele de reducere a deficitelor din UE.
Este ultima piesa dintr-o serie intreaga de evenimente care au avut loc in acest sens in Europa - o decizie in justitie impotriva reducerilor de posturi in Portugalia; un viitor premier pozitionat contra austeritatii in Italia; intensificare indoielilor in randul europenilor de rand dar si a Fondului Monetar International - care au fortat oficialii de la Bruxelles sa admita ca este nevoie de o masura care sa se concentreze pe politici de crestere si mai putin pe ceea ce criticii numesc fixatie pentru datorii si deficit.
Insusi Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, considera ca blocul comunitar ar trebui sa puna mai mult accent pe politicile de stimulare a cresterii economice pe termen scurt si mai putin pe diminuarea cheltuielilor bugetare. Intr-un discurs sustinut luni, Barroso a declarat ca politica de austeritate urmata de Uniunea Europeana in ultimii ani nu mai are sustinerea politica si sociala necesara pentru a functiona.
Fondul Monetar International a declarat, saptamana trecuta, ca blocul comunitar ar trebui sa relaxeze masurile de austeritate, aceeasi solicitare fiind facuta de mai multe state din afara UE pe baza ca reducerea cheltuielilor in Europa trage in jos economia mondiala, consecinte care se rasfrang si asupra uniunii.
Economia zonei euro s-a contractat pentru cinci trimestre consecutive pana la finalul lui 2012. Masurile de austeritate au contribuit la declinul cheltuielilor de consum ale populatiei si companiilor si a provocat o crestere a somajului in zona europana la nivelul record de 12%, potrivit Wall Street Journal.
Seria de critici la adresa austeritatii s-a nascut si dupa ce o influenta publicatie academica ce a publicat o cercetare a doi academicieni de la Harvard si folosita de sustinatorii austeritatii ca dovada a faptului ca inclusiv economiile aflate in recesiune trebuie sa reduca cheltuielile pentru a evita indatorarea a fost profund criticata, pentru ca cercetarea continea erori de date si codificare, unele fundamentale.
Chiar si Merkel a incercat recent sa isi indulceasca imaginea. Intrebata la un forum din Berlin daca "surubul austeritatii" a fost strans prea mult ,ea s-a plans ca ceea ce inainte era "numit economie sau consolidare sau bugete echilibrate" se numeste acum "austeritate", iar asta "suna intr-adevar ca ceva complet rau".
Indepartea de austeritate si o noua abordare din partea Europei ar urma sa fie intampinate cu bucurie de adminsitratia Obama, scrie NY Times, care a indemnat economiile sanatoase sa stimuleze cresterea prin cheltuieli si poltici monetare mai relaxate. Economie Americii, unde guvernul nu a redus atat de drastic cheltuielile, pare mai robusta decat cea a Europei.
Olli Rehn, responsabil cu afacerile monetare la Comisia Europeana, a incercat din rasputeri in ultimele zile sa sublinieze faptul ca, acum ca pietele financiare sunt mai calme, "consolidarea fiscala" - practic, reducerile de cheltuieli si cresterea de taxe - si-a facut treaba si va fi redusa la un ritm mai lent.
"Este important sa intarim dimensiunea sociala", a spus Rehn unei audiente ostile in Parlamentul European joi, descriind somajul in tari precum Spania - unde rata somajului a atins un nou record de 27,2% - "inacceptabil de ridicat".
Insa oficialii europeni insista ca polticile lor economice nu au fost niciodata atat de dogmatice sau de inguste cum spun criticii si ca s-au indepartat de ideea de austeritate demult. Uniunea Europeana, precum Merkel, au facut din cuvantul "austeritate" un tabu, interzicandu-l din lexiconul oficial si inlocuindu-l cu "consolidare fiscala", un eufemism tehnocrat.
Insa adaptarea lingvistica s-a transformat totusi si in masuri economice. De exemplu, Portugalia si Irlanda au primit inca 7 ani pentru achitarea imprumuturilor din planul de salvare. Spania, Franta si Olanda este de asteptat sa primeasca unda verde de la Bruxelles sa "rateze" tintele de deficit impuse. Pe de alta parte, aceasta "voie" de a nu respecta regulile nu convine tarilor care au respectat regulile jocului, precum Estonia si Letonia, care au demonstrat ca austeritatea este medicamentul dur si amar care functioneaza. "Daca te-ai inhamat la ceva, de ce sa incepi sa tipi ca regulile nu sunt corecte?" a intrebat presedintele Toomas Hendrik Ilves din Estonia, care, dupa criza catastrofala, are acum una dintre putinele cresteri economice sanatoase din Europa.
In mare parte din Europa, austeritatea a dat nastere la euroscepticism. Increderea publica in proiectul Uniunii Europene a scazut la un nivel record, dupa cum arata un studiu recent Eurobarometru si publicat saptamana aceasta de Consiliul European al Relatiilor Externe. In Spania, 72% dintre cei chestionati spun ca au tendinta de a nu avea incredere - diferenta enorma fata de 23% in 2007, anul dinaintea crizei financiare.
Lipsa de incredere a crescut si in Germania, de la 36% la 59%. Astfel, euroscepticismul nu mai tine doar de Marea Britanie, unde neincrederea a crescut de la 49% la 69%, ci se resimite si in Polonia - 42% fata de 18% in 2007, Italia - 53% fata de 28% sau Franta - 56% fata de 42%.
9
3
