Deficitul bugetar a urcat la 1,56% din PIB in noiembrie
Dupa primele zece luni, deficitul bugetului general consolidat reprezenta 1,21% din PIB. Executia bugetara s-a incheiat cu excedent in luna octombrie.
Autoritatile romane au negociat cu FMI in luna noiembrie o noua tinta de deficit pentru acest an, in crestere de la 2,3% la 2,5% din PIB, diferenta care sa se refledcte exclusiv in cheltuieli suplimentare pentru co-finantarea proiectelor realizate din fonduri europene.
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 182,6 miliarde lei (29,2% din PIB) in primele 11 luni si au fost cu 4,1% mai mari in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului precedent, potrivit Ministerului Finantelor.
Incasarile din impozitul pe profit au urcat cu 1,2% fata de perioada similara din 2012, iar cele din impozitul pe venit cu 7,9% datorita cresterii veniturilor salariale ca urmare a reintregirii salariilor personalului bugetar, a cresterii punctului de pensie si a majorarii salariului minim de la 1 februarie 2013 si respectiv 1 iulie 2013.
Veniturile din TVA au crescut cu 4%, in timp ce veniturile din accize au fost mai mari cu 3,4%, influentate de majorarea accizei la motorina, bere si tigarete, precum si de cursul de schimb luat in calcul la plata taxelor.
Cresteri semnificative au fost inregistrate la veniturile din dividende (+194,64 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+907,8 milioane de lei lei, in principal datorita incasarii taxelor de licenta pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecventelor radio), precum si din sumele din vanzarea certificatelor de emisie (+125,6 milioane de lei).
Incasarile din contributiile de asigurari sociale au fost mai mari cu 5%, sustinute de cresterea veniturilor salariale.
La nivelul administratiilor locale s-au inregistrat, de asemenea, cresteri fata de anul precedent la veniturile din impozite si taxe pe proprietate (+6,2 %) si la venituri nefiscale (+4,2%).
Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate au continuat evolutia ascendenta si au fost cu 13,2% mai mari fata de cele din luna precedenta.
Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 192,4 miliarde lei (30,8% din PIB), au crescut in termeni nominali cu 3,3% fata de primele 11 luni din anul precedent, dar ca pondere in PIB au scazut cu 0,9 puncte procentuale.
Cheltuielile de personal au crescut cu 13,6%, ca urmare a reintregirii salariilor personalului bugetar si a platii obligatiilor stabilite prin hotarari judecatoresti.
Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut, de asemenea, cu 11,3%, ca urmare a masurilor legislative si a resurselor alocate in scopul platii arieratelor de catre administratiile locale, precum si pentru plata arieratelor la spitale.
Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 25,3 miliarde lei, respectiv 4,05% din PIB.

Ce fac cetățenii din Sectorul 2 cu gunoiul menajer de la 1 martie, cu cine încheie contracte, cât plătesc / Primarul Radu Mihaiu: Licență teritorială la nivelul Sectorului 2 nu are niciun operator
1.205 doze de vaccin antiCOVID-19 pierdute, cele mai multe în Cluj / Între motive: spargerea flacoanelor sau temperatura inadecvată
K2 - Povestea ”muntelui sălbatic” - Tragedii și victorii pe un monument fantastic din piatră, zăpadă și gheață
Adele, The Cure, Drake și alții. Ce albume așteptăm odată cu revenirea industriei muzicale în 2021
INTERVIU Cum ne ferim de conspirațiile pe seama vaccinului anti-COVID: Fiecare reacție adversă cunoscută până acum e exagerată de conspiraționiști. Ți se dă de înțeles că vei păți cu certitudine acel lucru
VIDEO Vlog-ul lui Cristian Presură: Cum combat experții în Sănătate principalele temeri legate de vaccinul anti-Covid
Vaccinarea profesorilor rămâne prioritate doar în vorbe / Sindicate: Nu pot să se programeze, unora le este teamă să meargă la școală nevaccinați / Cazul concret a două învățătoare
Afacere păguboasă pentru stat: Peste 90 de milioane de măști din Vietnam zac într-un antrepozit vamal, fără prea mari șanse de a mai fi folosite
De fapt, progresele au inceput sa apara de la inceputul anului 2012.
Lovitura de stat data de mafiotii din USL s-a facut rapid, in mare graba, ca acestia sa isi insuseasca meritul inceputului de progres, sa ramana PDL-lui si lui Traian Basescu nemultumirea populatiei, provocata de masurile-soc.
Insusindu-si acest moment esential de cotitura, USL si-a realizat doua avantaje decisive, in relatia cu alegatorii : a 'furat' momentul incheieri stabilizarii tarii si a valorificat nemultumirea cvasi generala, provocata de masurile de stabilizare.
Furand puterea, prin lovitura de stat, propaganda USL a instituit acuzatia 'Basescu si guvernele Boc- MRU au distrus Romania, fiind cele mai incapabile si mai corupte, din intreaga istorie a tarii, ne-a lasat o mostenire dezastroasa'.
Doctrina USL , in campania electorala, organizata de mafioti si pusa in practica de slujbasii lor din provincie, alimentati cu bani din bugetul care tocmai incapuse pe mainile respectivilor mafioti, doctrina data permanent pe goarnele lui Felix, a fost 'Jos Basescu.'
Ca sa justifice prostimii nerealizarea promisiunilor fara acoperire, facute in campanie, mafiotii au raspandit sintagma : 'nu ne lasa Basescu sa guvernam'.
Pe masura trecerii timpului, economia a inceput sa creasca, in coditiile echilibrarii financiare realizate de PDL-MRU, "jos Basescu' a fost inlocuit cu 'mincinosul de Basescu nu stie ce vorbeste, este un iresponsabil, noroc ca mai are numai cateva luni in care mai poate face rau Romaniei, tara merge inainte numai datorita noua, Basescu e un nimeni, in tara si in strainatate'.
PDL, buimacit de viteza uluitoare a loviturii de stat, nefiind un partid cazon, de tip PCR-FSN-PDSR-PSD, nu se supune ordinului de la centru : 'asculta comanda la mine', se faramiteaza in grupulete, conduse de numerosi veleitari de dreapta, nu isi organizeaza o strategie unica.
E singurul capitol unde nu ni se spune.