"Ceea ce se intampla in economiile emergente, ramane in economiile emergente" - aceasta convingere, foarte raspandita pana in prezent, ar putea fi rasturnata, daca gravele probleme financiare ale unor mari tari din Sud se transforma in probleme reale pentru economiile dezvoltate, scrie AFP.

Analistii subliniau joi ca Federal Reserve nu a spus niciun un cuvant, in comunicatul sau, despre economiile emergente.

Fed, care a mentinut tinta de reducere usoara a ajutorului monetar pentru economia americana, "pune in plan secund volatilitatea pietelor", astfel incat nu face nicio mentiune in comunicatul sau, subliniaza analistii de la Barclay's.

Aceasta volatilitatea este o consecinta a imenselor transferuri de capital, care antreneaza o devalorizare a monedelor, fie ca e vorba de Argentina, Turcia, Rusia sau Africa de Sud.

Majoritatea bancilor centrale din aceste tari incearca de atunci, majorand dobanzile sau prin alte manevre, sa repatrieze fonduri vitale pentru tarile care adeseori traiesc "pe creditul" investitorilor straini, respectiv cu imense deficite externe si/sau bugetare.

Exemplul cel mai spectaculos in ultimele zile este cel al Turciei, unde lira si-a pierdut aproximativ o treime din valoare in sase luni, iar banca centrala a reactionat pana la dublarea uneia dintre dobanzile sale. Fara succes, pana in prezent.

Recent, si Africa de Sud si-a inasprit politica monetara, asa cum a procedat si India, in timp ce Rusia a incercat sa sustina rubla.

Economistii nu uita ca, in timpul marii crize de valute din tarile emergente, care a zguduit Asia incepand din vara lui 1997, problemele nu au depasit cu adevarat frontierele regiunii.

Miercuri, Jose Vinals, directorul departamentului piete si capitaluri financiare al Fondului Monetar International, a asigurat ca nu exista o "miscare de panica" globala, ci "o combinatie de factori specifici" in fiecare tara.

Si totusi, sunt tot mai multi economisti care isi pun astazi problema unei contagiuni in economiile dezvoltate.

Economiile emergente europene, in prima linie

In primul rand, pentru ca greutatea tarilor emergente in economia mondiala nu a incetat sa creasca. Potrivit Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica, ponderea tarilor dezvoltate in productia de bogatie mondiala, care era de 60% in 2000, a cazut la 51% in 2010 si va urma sa se reduca la 43% in 2030.

Inasprirea politicilor monetare in curs in anumite tari "va avea un impact foarte negativ asupra investitiilor si consumului" deoarece creditul devine mai scump, si va afecta astfel cererea de produse din tarile dezvoltate, explica Philippe Martin, profesor la Sciences Po.

"Dar sa presupunem ca bancile centrale decid la un moment sau altul sa lase sa cada monedele, atunci intreprinderile din aceste tari, adeseori indatorate in valute straine, isi vor vedea datoriile explodand" si risca un faliment in lant, spune el.

"Va fi atunci o contagiune prin intermediul comertului international", ceea ce, potrivit acestuia, "nu va fi poate imens, dar nici neglijabil, nu este momentul ca (in zone euro) sa piarda 0,2 puncte de crestere".

Economistii sunt ingrijorati si de un alt canal de transmisie "mult mai imprevizibil".

"Avem, intr-un fel, si noi economiile noastre emergente in zona euro. Daca investitorii ajung la o aversiune fata de risc generalizata, se pot retrage din Turcia si Africa de Sud, dar se pot retrage si din Portugalia, Spania etc. Iar noi riscam scenariul catastrofic al unei reveniri a crizei in zona euro".

Philippe Waechter, director de studii economice la Natixis AM, observa un "efect de franare" legat de dificultatile economiilor emergente, precum si riscuri pentru numeroase multinationale europene si americane care si-au "dezvoltat productia si pot fi fragilizate".

El reaminteste totusi ca in timpul crizei de monede asiatice, "chiar daca devalorizarea a fost brutala, relansarea a fost rapida. De data aceasta, trebuie distins intre tarile care isi vor reveni repede, se vor adapta rapid, si celelalte".