Devalorizarea euro in fata dolarului ilustreaza inca o data "razboiul valutelor" care se desfasoara in umbra bancilor centrale care incearca, prin intermediul monedelor nationale, sa isi dinamizeze economiile afectate de criza, scrie AFP.
Seismul care a lovit sistemul financiar in 2008 urmat de criza datoriilor in Europa, intre 2010 si 2012, au adus institutiile monetare in prima linie si fiecare dintre ele si-a adus toate fortele in batalie pentru a se asigura ca tara lor are la dispozitie cele mai bune conditii monetare.
"Ne aflam intr-un proces in care politica monetara s-a substituit politicii bugetare" deoarece "guvernele nu mai au marje bugetare de manevra", spune Christopher Dembik, economist la Saxo Banque.
Dupa criza din 2008, "bancile centrale au intervenit, deoarece guvernele au trebuit sa se restranga rapid, cheltuind deja mai mult decat puteau", noteaza Patrick Jacq, expert in datorii la BNP Paribas.
Acum, Graalul cautat este o moneda slaba, care face exporturile atractive si sustine vanzarile companiilor, oferind o gura de oxigen economiei.
"Toata lumea vrea sa isi sustina cresterea economica si recurge la vechile metode, devalorizarea monedei pentru a-si mari exporturile si pentru a-si creste astfel de o maniera rapida si sigura produsul intern brut", rezuma Eric Vanraes, de la fondul de investitii EI Sturdza din Elvetia.
Cu toate acestea, remarca Jacq, "arma monedei este rareori un obiectiv oficial" si Banca Centrala Europeana (BCE) a spus tot timpul ca nu are ca obiectiv cursul euro.
Acest obiectiv nu este formulat oficial "dar el cantareste atat de puternic incat toata lumea l-a putut auzi", crede Rene Desfossez, specialist in datorii la Natixis, deoarece "cursurile de schimb sunt principalele parghii asupra carora intervine" pentru a asigura "conditiile monetare cele mai favorabile pentru relansarea economiei" europene.
Aprecierea monedei americane a determina Rezerva federala Fed), prin vocea sefei sale, Janet Yellen, sa vorbeasca despre efectele negative pentru cresterea americana ale unui dolar puternic.
Dilema pentru Fed
"Astazi, principalele banci centrale", respectiv BCE, Fed, Banca Populara a Chinei si Banca Japoniei, "tin fraiele acestui razboi, celelalte reactioneza cu intarziere si incearca sa limiteze pagubele", explica Dembik.
Episodul cel mai marcand din acest punct de vedere este renuntarea brutala a Bancii nationale elvetiene (BNS), la jumatatea lui ianuarie, la politica aplicata de trei pentru a impiedica francul elvetian sa se aprecieze prea mult in fata euro.
Si exemplul este departe de a fi izolat. "In acest an, 24 de banci centrale au redus dobanzile de interventie. La jumatatea lui martie, a fost cazul Serbiei, Coreei de Sud si a Thailandei", iar Rusia incearca sa tina pasul, detaliaza Greg Smith, analist la World First.
Prin lansarea, in 9 martie, a unui program amplu in valoare de 1.140 miliarde de achizitii de active de active pana in septembrie 2016, BCE a aplecat puternic balanta in defavoarea dolarului.
"Cresterea continua a dolarului ridica o dilema pentru Fed", in special pentru ca afecteaza competitivitatea exportatorilor americani, apreciaza Simon Smith, analist la FxPro.
"Din august, dolarul s-a apreciat cu circa 25% in fata unui cos de format din marile valute internationale", explica Vanraes.
Dar, potrivit acestuia, "chestiunea zilei este in special China: cum yuanul se raporteaza la dolar, banca nationala a Chinei ar putea proceda invers decat BNS trecand la devalorizarea monedei sale".
Un gest care ar relansa inca o data competitia.
