Anca Dragu, ministrul Finantelor, a anuntat intr-un interviu pentru HotNews.ro ca ministerul cauta posibilitati pentru stimularea fiscala a asocierii agricultorilor, dar si pentru alte "domenii - cheie". Anca Dragu a anuntat si ca temutul IRS american, impreuna cu FMI, vor face o evaluare a Fiscului. In ce priveste legea darii in plata, Anca Dragu spune ca aplicarea legii la programul Prima Casa va afecta PIB-ul. Ministrul recunoaste ca e ingrijoratoare scaderea productiei industriale, cresterea consumului si cresterea masiva a importurilor.
- Vezi in articol interviu VIDEO integral
VIDEO Interviul integral cu Anca Dragu
- Posibili stimuli fiscali in agricultura
Reporter: Buna ziua, incepem abrupt cu raspunsul pe care orice contribuabil il asteapta de la ministrul Finantelor. Taxe si impozite: faceti vreo modificare anul acesta?
Anca Dragu: Buna ziua. Abrupt, avem in vedere clarificarea taxelor si impozitelor pe care contribuabilii trebuie sa le plateasca in cursul acestui an, avem in vedere elaborarea si publicarea, in scurt timp, a unor ghiduri care sa prezinte, pe categorii de contribuabili, persoane fizice, PFA, PFI, persoane juridice si pe categorii de tipuri de venit ce are fiecare de platit, la ce data, cum poate sa o faca astfel incat sa nu incalce regula. Deci, cred ca foarte important in acest moment este sa facem ca acest Cod fiscal sa fie functional si oamenii sa se descurce foarte bine prin el. Sunt, cum am spus mereu, sunt legi foarte ample, codul si normele si avem nevoie de ceva timp cu totii pentru a le digera si implementa.
Reporter: Deci nu vom avea majorari, scaderi de taxe si impozite, dar vom avea niste ghiduri care sa explice contribuabilului cum sa se conformeze mai usor.
Anca Dragu: Cu siguranta vom avea clarificari si eventual simplificari, asta da, cu siguranta.
Reporter: Cam in cat timp vor fi disponibile aceste ghiduri?
Anca Dragu: Probabil intr-o luna de zile am putea avea, cel putin pentru persoane fizice si pentru companiile mici, unde am considerat ca este nevoia mai mare. Companiile mari deja pot avea departamente.
Reporter: Premierul Ciolos a spus in februarie ca e posibila o regandire a sistemului de impozite si taxe locale si a dat ca exemplu impozitul pe proprietate, despre care a spus ca, citez, "poate analizam trecere la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piata a imobilelor si nu pe baza amplasarii lor". Lucrati la asa ceva?
Anca Dragu: Nu lucram la asa ceva, ne uitam la diferite posibilitati pentru a stimula, de exemplu, asocierea pentru producatorii agricoli – in ce masura am putea gasi parghii fiscale care sa stimuleze aceasta asociere. Sau ne uitam, tot asa in zona asta de stimulare prin fiscalitate, anumite domenii - cheie cu care sa venim si care sa ajute la dezvoltarea tarii. Dar acestea...
Reporter: Cum e IT-ul acum?
Anca Dragu: Eventual pe schema IT-ului, dar acestea sunt proiecte pe care inca lucram si pe care vi le vom anunta deindata ce avem o opinie. Dar sunt proiecte care, repet, urmaresc accelerarea dezvoltarii in anumite domenii cheie pentru tara, sau anumite domenii care au stat putin sub potentialul lor.
Reporter: Dar ne puteti da macar un ”hint” despre ce se pregateste, va fi agricultura, va fi zona de inginerie?
Anca Dragu: De exemplu, la agricultura. Ne uitam, pentru ca avem aceasta chestiune pentru asocierea producatorilor agricoli, avem in vedere ceva facilitati fiscale care sa stimuleze asocierea si ca atare sa creasca eficienta sectorului, productivitatea. Am remarcat ca agricultura, contributia agriculturii la formarea PIB ar putea sa creasca. si-atunci ne uitam si noi, la Ministerul Finantelor Publice, la posibilitati de a face agricultura un domeniu mai activ in economia de ansamblu a tarii.
Reporter: si care sa aduca mai multa valoare adaugata in economie.
Anca Dragu: Absolut! Sa fie mai eficienta, sa aduca valoare adaugata, sa creasca, practic si veniturile agricultorilor si al celor care lucreaza in agricultura, pentru ca nu sunt foarte mari. Vedeam in studiile, in raportul Comisiei Europene ca, totusi, este un nivel mare de saracie in zonele cu agricultura inalta. si aici cu siguranta sunt niste inadvertente la care lucram.
Reporter: In afara de agricultura ne mai puteti spune si alt domeniu? Constructii de masini...
Anca Dragu: Va mai spun la urmatorul interviu.
- In aprilie va fi gata proiectul legii pentru impozitarea companiilor din energie
Reporter: In programul legislativ al guvernului scrie ca pana in aprilie 2016, deci peste o luna, Ministerul Finantelor face un proiect de lege privind impozitarea sectorului petrolier si minier. Chiar e posibil ca luna viitoare sa vedem un astfel de proiect?
Anca Dragu: Da, este posibil si exact acest lucru se va intampla, noi suntem destul de avansati cu acest proiect de lege, este un proiect necesar si industriei, care doreste sa aiba predictibilitate fiscala, sa stie, practic, ce investeste, in ce zona... Vom merge cu acest proiect in dezbatere publica si apoi il vom transmite parlamentului spre aprobare.
Reporter: Daca da, deci in cazul in care veti face acest proiect, se merge pe varianta despre care s-a mai vorbit in spatiul public, si anume un impozit special pe venitul din productia petroliera sau de gaze? Sau e alta varianta? Care e filosofia lui?
Anca Dragu: in doua saptamani cred ca vom putea iesi cu mai multe detalii despre acest proiect si, dupa cum va spuneam, il vom posta spre consultare publica.
- Executia bugetara pe primele doua luni e peste programarea bugetara
Reporter: Cum arata executia bugetara pe primele doua luni? stiu ca in ianuarie, din datele publice, era o crestere a veniturilor cu 11,1% fata de ianuarie 2015, dar nu stim cum era fata de programare. Cum arata ianuarie si februarie impreuna fata de programare?
Anca Dragu: Datele pentru ianuarie si februarie arata mai bine si decat acum un an si decat in programul pentru bugetul din 2016. Avem cresteri la venituri chiar si la TVA, ceea ce arata, cu siguranta, o crestere a performantei in colectare, ceea ce putem spune clar e ca aceasta crestere de consum nu s-a dus in zona neagra ci este un consum in zona alba, din care beneficiaza bugetul de stat. Avem cresteri de venituri pe principalele categorii de venituri din buget si cheltuielile sunt, in prima parte a anului, in primele luni, desigur, sunt un pic sub estimare.
Reporter: Pentru ca nu s-a dat inca drumul la investitii, nu? Ca de obicei, e acea inertie... sau de ce?
Anca Dragu: Este un profil de executie a cheltuielilor specific. in general, in luna ianuarie si in luna februarie, lucrurile merg mai lent, chiar si decat au anticipat ordonatorii de credite.
Reporter: Ceea ce inseamna ca Guvernului ii ramane... daca colectarea e asa de buna cum spuneti si cheltuielile sunt mai mici decat cele prognozate, inseamna ca raman niste bani suplimentari, da? Ce face guvernul cu banii acestia? Investitii, cheltuieli, salarii?
Anca Dragu: Exista o conjunctura, este o situatie temporara in care avem cheltuielile sub prognoza si veniturile peste. Nu putem spune daca avem economii decat la sfarsitul anului. Deci pana una-alta ne concentram sa crestem veniturile prin toate masurile pe care ANAF-ul le are in vedere, iar cheltuielile sa se execute asa cum si-au programat ordonatorii de credite. Deci, in acest moment, nu putem vorbi despre economii.
- Monitorizarea investitiilor
Reporter: La Ecofin-ul de saptamana trecuta ati anuntat ca va veti concentra pe investitii, investitii si reforme structurale, dar vorbim acum de investitii. Ce investitii aveti in vedere, altele decat cele prinse in bugetul pentru 2016, buget care a fost destul de saracacios, din acest punct de vedere, in comparatie cu bugetul pe 2015. Deci ce investitii noi aveti in vedere, sau cum anume vreti sa va concentrati pe investitii?
Anca Dragu: Nu ma refeream la investitii suplimentare, ci este vorba, in primul rand, de implementarea celor aflate in program si implementarea lor in bune conditii si implementarea integrala. Astfel incat sa nu mai avem situatia de a taia anumite cheltuieli de investitii pentru ca ele nu au fost executate. Pentru imbunatatirea investitiilor publice, avem in vedere acest nou pachet de legi in domeniul achizitiilor publice. Desigur, el este in parlament, in acest moment, inca nu a fost votat. A trecut de Senat, numai. in paralel, colegii de la Agentia Nationala pentru Achizitii Publice lucreaza la strategia in domeniu si la legislatia secundara. O noua lege de achizitii, un nou pachet de legi de achizitii publice va duce exact la inchiderea acestor portite existente in cadrul legislativ actual, care pe de o parte ingreuneaza investitiile si pe de alta parte face ca anumiti factori de decizie sa fie tematori in a accelera, in a implementa, practic, programele de investitii. Deci noul pachet de achizitii publice va conduce la accelerarea acestor investitii. Noi avem, la Ministerul de Finante, o unitate care se uita la 20 de mari proiecte...
Reporter: Ati vorbit despre ea si in discutia cu cititorii hotnews...
Anca Dragu: ...da, da... la prioritizarea investitiilor publice si ne asiguram ca executia acestor mari proiecte se face conform programului...
Reporter: Ne puteti da exemple de cateva proiecte care sunt urmarite de aceasta unitate? E metroul, e autostrada, despre ce fel de proiecte e vorba?
Anca Dragu: Da, sunt lucrarile mari de infrastructura, sunt lucrari de interes la nivel central, nu la nivel local. Metroul tine de autoritatile locale.
Reporter: Nu, tine de Ministerul Transporturilor.
Anca Dragu: ...Mda... Dar sunt si proiectele de la ministerul Transporturilor. Sunt principalele tronsoane de autostrada prinse acolo, la care urmarim executarea lor luna de luna.
Reporter: si cand va fi gata acest pachet de achizitii publice de care spuneti? El e in Parlament, cand asteptati sa fie promulgata legea?
Anca Dragu: Speram sa fie promulgata in luna aprilie, probabil, in scurt timp, inainte de, desigur, inainte de vacanta si inainte de campania electorala din vara, da. Cu cat mai repede, cu atat mai bine.
Reporter: Tot la Ecofin ati spus ca guvernul se va concentra, in perioada urmatoare, asupra accelerarii reformelor structurale. Ce reforme structurale aveti in vedere?
Anca Dragu: Avem in vedere, in ceea ce priveste Ministerul Finantelor Publice, ne uitam la reforme in domeniul transparentizarii si eficientizarii folosirii banilor publici, dupa cum stiti am lansat aceasta platforma de transparenta bugetara care deja a avut 14 mii de accesari de vineri pana astazi, mi se pare, totusi, un numar record, Ministerul Finantelor Publice nu a fost atat de, nu a avut un site atat de vizitat si cu impact la public. Masuri de eficientizare, de asemenea, avem o unitate de analiza a cheltuielilor publice si speram ca la jumatatea anului sa avem un prim raport pentru unul-doua sectoare pentru care sa analizam eficienta cheltuielilor publice in aceste sectoare de activitate. Avem masurile...
Reporter: Si ce se va intampla – va intrerup doar o secunda – veti avea acest raport pe un sector, sa spunem achizitii la primarii pe panselute sau pe mobilier stradal, ce veti face dupa ce aveti acest raport?
Anca Dragu: Este vorba de un standard. Aceste rapoarte sunt publice, practic toti cetatenii vor putea vedea cum au fost folositi banii publici si vom putea, in acest fel, institui niste criterii clare, de calitate.
Reporter: Deci vreti sa creati niste standarde de cost, asta ar fi finalitatea?
Anca Dragu: Standarde de cost exista, in foarte multe domenii. Ceea ce nu exista, este o legatura cu calitatea si transparenta acestor programe. Pentru ca eu, dumneavoastra, cetatenii, contribuabilii, nu stiu in ce masura banii cheltuiti de un minister pe un anumit program au dus la ceva rezultate sau nu. Practic, in acest moment, noi nu stim decat ca se aloca anumite sume pe programe, dar nu stim care este rezultatul.
Reporter: Empiric putem sa ne dam seama daca functioneaza un sistem IT sau nu, cum vedem cu cardul de sanatate, si-asa-mai-departe. Deci empiric ne putem da seama de unele dintre aceste chixuri.
Anca Dragu: Da, aceste analize vor putea, cum spuneam, stabili niste repere in ceea ce priveste, repere calitative si de imagine pentru cetateni in ceea ce priveste calitatea folosirii banului public si eficienta acestora.
Reporter: Dar trebuie sa spunem ca rapoartele Curtii de Conturi, dar si o serie de anchete de presa arata o risipa ingrozitoare, atat la nivelul autoritatilor locale, primarii, consilii judetene, dar si la autoritatile centrale. DNA nu-i sperie, Curtea de Conturi nici atat. Ce vreti sa faceti, pragmatic, pentru a opri aceasta risipa?
Anca Dragu: Raspunsul este transparenta. Transparenta poate conduce si va conduce, cu siguranta, la reducerea acestei risipe. in cateva luni vom avea pe platforma de transparenta bugetara vom avea si contractele si angajamentele aferente ale acestora. Practic se va putea vedea fiecare entitate publica dintre cele aproximativ 13.700 cu cine, cu ce firma a incheiat contracte si in ce valoare si cum ele au fost implementate... regularitatea platilor, cum... Deci acest proces de transparenta cu siguranta ca-i va pune pe toti ordonatorii de credite, primari, secundari, tertiari, ii va pune pe ganduri si vor fi mult mai atenti atunci cand vor semna contracte pe bani publici. Lupta anticoruptie, desigur, este un factor foarte important si cred ca exista serioase rezultate intr-o mai buna gestionare a banului public. Desigur, mai e mult de facut aici.
- Legea salarizarii si reforma in administratie
Reporter: Exista un proiect de lege a salarizarii. Toate declaratiile de pana acum ne arata ca salariile din mediul public vor creste. Avand in vedere deficitul de anul acesta, dar mai ales cel de anul viitor, la cate concedieri ne asteptam? Ca nu cred ca pot sa mearga salariile din sectorul public in sus si noi sa ramanem cu acelasi numar de bugetari.
Anca Dragu: Legea salarizarii unitare este absolut necesara. in acest moment ne confruntam cu inechitati serioase in sectorul public. Practic, aceeasi munca este platita in mod diferit in institutii publice, ceea ce nu este normal si nu este acceptabil, iar acesta este rezultatul unor actiuni neunitare ce au avut loc in ultimii multi ani, 20 si ceva de ani, practic. Deci avem nevoie de o lege unitara, in care o munca similara sa fie platita similar, indiferent de angajator. Noua lege, ca atare, va urmari, in primul rand, inchiderea acestor anomalii. Ca atare, pentru unele functii si pentru anumite categorii de angajati, nu implica cresterea salariului. Pentru ca unele salarii vor ramane pe loc si cele mai micute vor ajunge la nivelul celor din prezent. Deci noua lege a salarizarii nu va presupune taieri de salarii.
Reporter: Nu, dimpotriva. Ce am spus. Va presupune cresteri.
Anca Dragu: O crestere, dar nu pentru toata lumea. Numai pentru cei care...
Reporter: Nu pentru toata lumea. Dar daca pastram numarul de bugetari si la unii dintre ei avem cresteri, inseamna cresterea anvelopei salariale. Avand in vedere deficitele, si de anul acesta si de anul urmator, cand probabil va intra in vigoare aceasta lege, chiar daca etapizat, cat de mult mai poate suporta tara asta?
Anca Dragu: Aceasta lege nu include in niciun fel reduceri de personal. Nici nu se ocupa de acest domeniu. O reforma mai ampla a sectorului va avea loc prin reforma administratiei publice. Dar acolo se pune problema, in primul rand pe performanta, pe eficienta sectorului, nu-si doreste nimeni in mod, cum sa spun – tintit, un numar anume de angajati publici. Pur si simplu este vorba de introducerea unor principii de eficienta si criterii de performanta si la stat.
Reporter: Dumneavoastra vorbeati de evidenta. E o evidenta faptul ca unii sunt platiti mai prost, desi fac aceeasi munca cu cei platiti mai bine. Si-atunci trebuie unificate salariile, si nu pot fi unificate in jos, ci in sus, dar, la fel, e o evidenta faptul ca multi sunt angajati degeaba. Cu totii am trecut prin experiente neplacute cu mediul public si am vazut oameni care stau degeaba. Cand vom avea decizia asta luata, de a pune atat salarizarea pe baze reale, dar si numarul de angajati? Ele merg mana-n mana. Nu poti sa faci reforma salarizarii pastrand acelasi numar de angajati. Sau poti sa faci, dar parerea mea e ca-n momentul acela impactul pe buget ar fi devastator.
Anca Dragu: Da. Cum spuneam, prin Reforma Administratiei Publice se are in vedere introducerea unor criterii clare de angajare, dar si de evaluare permanenta, continua, de-a lungul carierei, a performantei. si-atunci, prin aceste modalitati, aceste elemente calitative, as putea spune, cred ca vom ajunge la o crestere a calitatii si la o ajustare a numarului de angajati, oarecum de la sine. Practic, prin evaluari concrete, probabil ca unii angajati vor face alte munci in sector sau chiar isi vor cauta un alt serviciu.
Reporter: Legea salarizarii unitare si reforma in administratie vor merge mana in mana? Cum le gandeste guvernul?
Anca Dragu: Ele sunt in lucru in ministere diferite, dar, desigur, conexiunile dintre ele nu sunt ignorate. Implementarea, insa, in orice formula, a legii salarizarii, trebuie sa se faca pe o perioada de cativa ani. O implementare intr-un singur an este absolut imposibila. Chiar si...
Reporter: Ar da deficitele peste cap...
Anca Dragu: ...chiar si daca am avea in vedere cine stie ce alte masuri. Pentru ca este un impact semnificativ si atunci va trebui sa avem in vedere exact pastrarea echilibrelor atinse in acest moment, astfel incat implementarea legii salarizarii unitare sa aduca beneficii.
- Riscuri pentru economie
Reporter: Pentru ca vorbeati de echilibrele macroeconomice atinse in momentul acesta, tabloul macroeconomic al Romaniei arata bine. Cifrele par ok. Dar la fel se pare ca nori negri se aduna. De ce? Am vazut prognoza Comisiei Europene, am vazut scaderea productiei industriale in ianuarie fata de ianuarie 2015, coroborata cu cresterea consumului, noul cod fiscal care duce deficitul la limita asumata de Romania, deficitul comercial creste si el, intr-un ritm rapid, eu insumi tin minte ca am avertizat, in decembrie anul trecut, cand ati acceptat bugetul facut de Guvernul Ponta ca este unul periculos, din punctul acesta de vedere. Vedeti riscuri majore?
Anca Dragu: Am spus inca din prima zi ca intr-adevar avem un cadru macroeconomic solid, dar ca avem doua provocari in acest cadru macroeconomic solid si anume: cresterea PIB-ului potential, care trebuie realizata, si cresterea investitiilor. Desigur, ele se leaga. Pentru cresterea PIB-ului potential, solutia este aceea de a implementa reformele structurale care au fost oarecum incetinite, o perioada de timp.
Reporter: Adica in perioada guvernului precedent...
Anca Dragu: A fost, da, a fost cam un an si jumatate in care reformele – cel putin asa spun toate evaluarile...
Reporter: Anul electoral si cel pre-electoral...
Anca Dragu: ... raportul Comisiei Europene, raportul FMI asta arata. Deci pe de-o parte ne concentram pe aceasta accelerare a reformelor structurale, si aici am putea enumera, la intrebarea precedenta, si companiile de stat, si reforma ANAF si-apoi, accelerarea investitiilor, despre care vorbeam, ca avem acest obiectiv de crestere a investitiilor publice, dar si a investitiilor private. si fiecare se trateaza cu masuri diferite. Productia industriala care a scazut pe ianuarie este oarecum si efectul de baza dintr-un ianuarie foarte mare, ianuarie 2015.
Reporter: Deci asta ar fi una dintre explicatii...
Anca Dragu: Da, asta ar fi una dintre explicatii. in acest moment trebuie sa mai asteptam doua-trei luni sa vedem un trend in productia industriala, dar, cu siguranta, nu este cifra ideala - o cifra negativa. Dar repet, efectul de baza...
Reporter: Dar cresterea consumului e reala...
Anca Dragu: Cresterea consumului da. Se vede clar si era de anticipat. in momentul in care avem o stimulare serioasa prin salarii, prin fiscalitate, clar ca acest consum a fost crescut. De altfel, asta se vede imediat intr-o crestere a importurilor pe luna ianuarie. Avem cifre duble fata de anul trecut.
Reporter: Care sunt riscurile majore pe care le vedeti in acest an, un an dublu-electoral?
Anca Dragu: Exista riscuri externe si riscuri interne. Riscurile externe, desigur, tin atat de spatiul geo-politic, si sunt riscuri pur exogene, nu le putem controla – desigur, le putem, cumva, anticipa. Exista risc extern dintr-o evolutie sub-asteptari a economiei Uniunii Europene si in special a zonei euro, avem si riscuri interne. si aici, la riscuri interne, as spune o reactie economiei diferita de cea anticipata...
Reporter: Adica sa nu aiba increderea pe care va asteptati sa o aiba pe zona de investitii...
Anca Dragu: Da, exact, sa fie un raspuns, da. Apoi sa fie o neincredere a mediului privat care sa decurga, cumva, din ne-implementarea reformelor structurale – acesta ar fi un risc serios, si, desigur, riscurile care decurg din implicatiile fiscale pe care unele legi le-ar putea avea.
Reporter: Daca vor fi votate in parlament legi cu impact major pe deficit, si avem deja cateva exemple care sunt in dezbaterea parlamentului, ce veti face, cum veti raspunde la aceasta provocare? Veti taia de la investitii, sau cum veti inchide, pana la urma, bugetul?
Anca Dragu: Dupa cum stim, Constitutia prevede ca orice majorare de cheltuiala sa fie insotita de o majorare corespunzatoare de venituri. Trebuie sa aiba o sursa de finantare. Altfel, o asemenea majorare de cheltuieli este neconstitutionala. si avem decizia Curtii Constitutionale in acest sens in cazul pensiilor speciale pentru alesii locali. Ca atare, ar trebui ca aceste legi sa prevada, desigur, o sursa de finantare. Pentru ca ele sa poata fi constitutionale si sa poata fi aplicate.
- Indemnizatiile pentru mame si legea darii in plata: Impact asupra PIB-ului
Reporter: Dar ce ne facem, daca avem o lege precum cea din Camera Deputatilor de saptamana trecuta cu indemnizatiile pentru cresterea copilului, cu care toate partidele din parlament sunt de acord si, ca atare, nu o va ataca nimeni la CCR. Iar potrivit Ministerului Muncii, avem un impact, doar pentru anul acesta, de 210 milioane de lei.
Anca Dragu: Ministerul Finantelor nu a fost consultat pe aceasta tema. Nu as putea sa spun impactul si trebuie sa vedem cum arata legea cand va iesi din Parlament. Dar trebuie, orice lege, pentru a fi constitutionala, trebuie sa prevada sursa de venit.
Reporter: O alta lege care e in Parlament in momentul acesta, legea darii in plata, care face valva in tot spectrul intern. Potrivit actualei forme, legea s-ar aplica si programului Prima Casa. Exista o estimare a impactului asupra activitatii in constructii, daca legea intra in vigoare asa cum e?
Anca Dragu: Consideram ca aceasta lege, Legea Darii in Plata, trebuie sa tina cont de cazurile sociale, dar nu mai mult de-atat. Desigur, am remarcat ca 90% din creditarea imobiliara, rezidentiala, din ultimii ani s-a datorat programului Prima Casa. Cu siguranta, daca Prima Casa nu va fi exceptata, creditul imobiliar prin Prima Casa va avea de suferit si, ca atare, sectorul, intr-adevar. Un impact, nu-stiu-ce-sa-spun, e greu de estimat, dar, cu siguranta, va avea impact asupra PIB-ului, deoarece, daca ne uitam, ponderea constructiilor in PIB este de 7,4% la formarea PIB.
Reporter: Aveti o estimare a impactului asupra PIB-ului?
Anca Dragu: N-am facut o estimare. Ar trebui sa luam cateva scenarii, in ce masura poate creste/scadea cu 10%, cu 20%. Nu am facut aceste calcule, dar cu siguranta impactul s-ar putea vedea aici.
- ANAF: Colaborare cu IRS-ul american
Reporter: Cum va propuneti sa reconciliati relatia dintre Fisc si agentii economici?
Anca Dragu: intr-adevar, avem si noi o multime de scrisori, de e-mail-uri care vin zilnic la minister pe aceasta tema. Avem in vedere aceasta atentie sporita pe care s-o acordam contribuabilului, cum va spuneam, pentru a veni in sprijinul contribuabilului elaboram ghiduri pentru implementarea noului cod fiscal astfel incat sa-l ajutam pe contribuabil sa-si plateasca darile la timp si in mod corect, astfel incat sa nu avem masuri coercitive, sa prevenim aceasta eroare involuntara si sa crestem conformarea voluntara.
Reporter: Luati in calcul si introducerea unei proceduri de mediere, care sa evite un proces, similara celei folosite in Statele Unite, de exemplu?
Anca Dragu: Anul acesta vom avea, pentru ANAF, cateva misiuni de asistenta tehnica, doua din partea FMI si una din partea IRS. in aceste misiuni de asistenta tehnica se vor discuta cele mai bune masuri pe care sa le ia Fiscul in acest an si anii urmatori...
Reporter: Deci vin americanii si la Fisc, sa impartaseasca din experienta lor.
Anca Dragu: Au mai fost relatii cu IRS si continuam aceste discutii...
Reporter: Pe ce anume vor veni cei de la IRS, in ce domeniu, exact?
Anca Dragu: in acest moment vom incepe discutiile despre o abordare holistica despre cum se pozitioneaza Fiscul in economie si, practic, o evaluare exhaustiva a institutiei. Pe urma putem identifica anumite domenii concrete.
- Noul formular 088, gata in cateva saptamani
Reporter: Ce se va intampla cu formularul 088, criticat de mediul de afaceri? Noul sef al Fiscului promitea o aplicare mai putin anevoioasa a acestui formular. Ce inseamna asta?
Anca Dragu: Da, e adevarat. Lucram cu totii, alaturi de mediul de afaceri, la simplificarea acestui formular. Un formular similar exista in foarte multe tari europene, este normal sa te asiguri ca frauda pe TVA se reduce, dar, in acelasi timp, suntem constienti de faptul ca nu trebuie sa chinuim bunii contribuabili. Deci intr-un orizont de timp destul de scurt vom veni cu un formular simplificat.
Reporter: Ce inseamna asta, saptamani? Luni?
Anca Dragu: in cateva saptamani, da. si este parte din acest program al Comisiei de Taiat Hartii, in care ne uitam, la nivelul guvernului la tot felul de zone in care sa simplificam birocratia.
- In vara vom putea plati cu cardul la Fisc
Reporter: Cand vom putea plati cu cardul la Fisc?
Anca Dragu: La vara.
Reporter: Exista un program in sensul acesta, exista...
Anca Dragu: Da, exista. Da.
Reporter: Spuneti-ne mai multe.
Anca Dragu: Am semnat deja, dupa cum stiti, am anuntat, cu Mastercard, Trezoreria devine acceptator de carduri si speram ca undeva la jumatatea anului sa putem, intr-adevar, sa platim cu cardul la Fisc.
Reporter: Considerati ca ar fi necesare noi privatizari – pachet majoritar sau minoritar – in cadrul portofoliului detinut de stat? Daca da, la ce companii?
Anca Dragu: Privatizarea nu este un scop in sine, dar nici... Important este ca aceste companii de stat sa fie eficiente, sa ofere servicii de calitate si la preturi bune, asa cum ar face-o orice alta companie din sectorul privat. in acest moment exista, la ministerele de linie care au companii de stat, eforturi ample de imbunatatire a managementului, de reducere a cheltuielilor, practic pentru a face aceste companii, de a le aduce la performante economice si de a le aduce la parametri, alaturi de companiile private.
Reporter: Ce buffer mai are, in momentul acesta, Ministerul Finantelor in rezerve in valuta?
Anca Dragu: Ne pastram bufferul de circa patru luni de finantare. in ciuda unei lichiditati bune in piata, consideram ca pastrarea acestui buffer este o metoda de siguranta, o metoda, exact, care sa vina in sprijinul – decurge din ideea asta de a face fata riscurilor externe cu care se poate confrunta orice tara, la un moment dat.
- Nu exista motiv pentru a avea un acord de finantare si un program economic cu Fondul Monetar International
Reporter: Vreti un acord nou cu FMI-ul, sau un program nou cu FMI?
Anca Dragu: Romania este tara membra FMI, avem aceste evaluari anuale, articolul 4, tocmai s-a incheiat o misiune de evaluare in cadrul articolului 4. Consideram ca in acest moment nu exista motiv pentru a avea un acord de finantare si un program economic cu Fondul Monetar International.
Reporter: Si o ultima intrebare, ce tinta de aderare de zona euro vedeti ca realista si oportuna pentru Romania?
Anca Dragu: Tinta poate fi, desigur, o tinta cu un an anume, dar cel mai important este sa ne facem temele si sa ajungem la o convergenta reala, care sa ne permita, practic, acest acces. in acest moment, daca ne uitam la criteriile de convergenta nominala, suntem acolo, oarecum, le-am indeplinit. Dar in ceea ce priveste convergenta reala, cred ca mai avem de lucru aici. Avem, de exemplu, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la 55% din media UE si practica a dovedit ca undeva peste 60% ar trebui sa fie acest indicator pentru ca aderarea sa fie una mai simpla. Desigur, trebuie sa fim constienti ca aderarea trebuie sa se intample atunci cand suntem pregatiti si pentru aceasta avem nevoie de un set de reforme structurale care sa se aplice cu rigurozitate, an de an, pe urmatorii ani.
10
5
