Alex Milcev, EY: Am putea sa vedem in urmatorul an cum o parte din forta de munca va migra in zona de PFA sau chiar microintreprinderi. Cat despre formularul 600, exista niste neclaritati...

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 17 ianuarie 2018, 14:19 Economie | Finanţe


Alex Milcev_EY Romania
Foto: StartupCafe
Am iesit dintr-un an -2017 - stufos, complicat si cu multe proiecte fiscale incepute si abandonate, ceea ce a bulversat mediul de afaceri din Romania. Am intrat intr-un 2018 in care au intrat in vigoare masuri controversate: TVA split, mutarea contributiilor de la angajator la angajat, avem noi reglementari privind plata unor contributii - celebrul Formular 600, de exemplu. Despre  toate aceste modificari, despre cum au fost ele initiate, aplicate si percepute de mediul de afaceri, HotNews a stat de vorba cu Alexandru Milcev, seful  Departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România. Milcev este cel care de aproape 20 de ani participa la discutiile diferitelor Guverne cu reprezentantii mediului de afaceri. Mananca "pe paine" fiscalitatea, pastrandu-si in acelasi timp simtul umorului.

Alex Milcev: Cand vrei sa caracterizezi 2017, e drept- conteaza pe cine intrebi. Daca ii intrebi pe cei din Finante sau pe cei din Guvern, vor spune ca a fost o necesitate acuta sa lfaca toate acele modificari si sa le legifereze pe toate in doar 3 luni de zile in urma unor consultari mai mult de forma. Din perspective mediului privat, in principiu, nu era nevoie de nicio modificare. Daca ne uitam la split TVA, la mutarea contributiilor sau la grabnica aplicare a unei Directive europene privind compbaterea evaziunii fiscale pe care toata Europa o aplica din 2019, numai noi o aplicam din 2018, toate acestea nu erau neaparat necesare. Cateva dintre aceste masuri au avut un grad ridicat de durere pentru mediul de afaceri si ma refer in primul rand la split TVA. Oamenii de afaceri s-au prins inca din vara ca o sa aiba multe dificultati daca sistemul s-ar fi aplicat asa cum era prevazut in faza intiala. Dupa discutii interminabile, lobby, explicatii, studii de caz, dialoguri in Camera Deputatilor si in Senat, un dram de bun simt a prevalat si a ramas o chestie mai soft.





Va reamintesc, sanctiunile erau extrem de dureroase in prima faza. Amenda era de 50% din TVA-ul  care nu se transfera catre contribuabili in sistemde split TVA asa cum trebuie, desi bugetul de stat nu era deloc prejudiciat. Ganditi-va la o relatie intre doua firme, intre care banii trebuiau trimisi in contul de TVA. Daca platitorul gresea involuntar si nu platea in contul de TVA ci in contul furnizorului, era pasibil de amenda cu 50% din TVA. Amenzile nu mai sunt acum ata de usturatoare- sunt de 0.06% pe zi, ceea ce echivaleaza cu 20-21% pe an, dar a ramas si aici un semn de intrebare. Mai exact daca acest calcul de penalitati se opreste dupa 6 luni, intrucat e o contraventie si exista un termen de prescriptie de 6 luni.  Oricum, sistemul arata- asa cum e de la 1 ianuarie- ceva mai flexibil si mai putin punitiv decat cel initial.

Rep: Mi-ati spus ca ati fost si in Camera Deputatilor si in Senat. Nu au existat discutii si inainte de aceasta ultima faza?
Alex Milcev: Foarte buna intrebare. Aici e un lucru care tine de comunicarea dintre mediul de afaceri si Guvern in anul 2017. Eu sunt in meseria asta de 20 de ani si am participat inca din 2003-2004 in toate discutiile cu autoritatile pe teme fiscale. De bine de rau, a existat intotdeauna un dialog, indiferent de cine era la Guvern si la Ministerul Finantelor. Ceea ce e si normal, pentru ca banii vin de la mediul de afaceri si e normal ca Guvernul sa discute cu reprezentantii mediului de afaceri. In 2017, in mod foarte vizibil pentru toti, acest dialog a lipsit aproape cu desavarsire. Existau invitatii formale, dar mai mult doar ca sa se bifeze aceste consultari. Fara vreo analiza serioasa sau discutii aprofundate.

Rep: Si cand Dvs veneati cu propuneri, care era reactia lor?
Alex Milcev: Niciuna. Daca eram ascultati, eram ascultati si treaba mergea mai departe. In mod neobisnuit, discutiile din Parlament au fost mult mai constructive decat cu colegii lor din Ministerul Finanteor si ANAF. In mod normal, nu era nevoie sa ajungem la Parlament- problemele flagrante erau intelese la Finante. Macar eram ascultati, chiar daca nu se puteau rezolva- dintr-un motiv sau altul.
Au fost multe comentarii legate de impredictibilitate si stabilitate a legislatiei. Era un du-te-vino al ideilor; ba se anunta o idee, ba se renunta, ba aparea o Ordonanta, ba se anunta ca va fi modificata. Nu intelegeai cu cine vorbesti, cine e de fapt partenerul tau de discutie. Cine vine cu aceste idei? Cine are drept de veto? In fata cui are sens sa discuti din punct de vedere tehnic, detaliat? Sau daca conteaza aceasta discutie? Si de multe ori constatam ca desi parea ca exista intelegere de partea cealalta, nu conta discutia pentru ca decizia era deja luata.
Din acest punct de vedere, anul 2017 a fost frustranta pentru mediul de afaceri din cauza acestei lipsa de dialog.

Rep: Sa luam putin pe rand aceste masuri: as incepe cu mutarea contributiilor: nu toata lumea a majorat nivelul salariului brut pentru ca angajatul sa ramana cu netul neschimbat ci au fost gasite o serie de artificii temporare- bonusuri, prime sau indemnizatii. De ce credeti ca angajatorii nu au crescut salariile?

Alex Milcev: Nici in ziua de azi nu cred ca a inteles cineva cu adevarat de ce era nevoie de mutarea contributiilor. Am auzit toate argumentele posibile dar nu cred ca mediul de afaceri le-a inteles. Le-a inghitit si le-a adoptat ca asa au aparut in Monitorul Oficial, dar nu le-a inteles. Iar asta nu e normal intr-un stat membru UE.

Speranța mea pentru 2018 și o dorință dealtfel ușor de îndeplinit este ca acest an să fie mai bun decît 2017. Mai dificil din punct de vedere al predictibilitatii si transparentei decât 2017 nici nu stiu daca ar putea fi. Mulți oameni din Finanțe sunt acolo  de ani buni de zile si chiar sunt profesioniști foarte buni. Numai că deseori politica fiscală nu e dictată numai de către profesioniști. Noi vorbim acum despre TVA și de transferuri de contribuții; într-un fel asta nu e nicio problemă fiscală pentru ca fiscal nu au modificat mare lucru. Acel faimos calcul al domnului președinte Iohannis în care angajatul câștiga circa 3 lei- pentru asta am schimbat și am bulversat economia  si schimbam intr-o saptamana 5 milioane de contracte de muncă? Marea majoritate au castigat 3 lei sau 10 lei, cateva zeci de mii de angajati au pierdut- IT-istii și rămâne de văzutce va întreprinde guvernul pentru ca efectul să fie neutru. Dar pana la urmă nu a fost o problemă fiscală de a aduce mai multe taxe undeva, ci a fost mai degraba o problemă logistica. De ce a fost nevoie sa intreprinzi acest efort uriaș, care nu înseamnă doar semnarea unei anexe dintr-un contract, ci sa convoci discutii cu sindicatele, cu reprezentantii salariatilor sisa negociezi salariile. A fost o inițiativă foarte ciudată și peticita pe parcurs. S-a spus ca sistemul a devenit mult mai simplu. Aparent, asa e.  Dar pentru un specialist în salarii care știe să facă statele de plată si pregateste declarații, acesta stie ca nu se schimbase mare lucru pentru ca totul se facea dintr-un soft sau  dintr-un un buton iar operatia iti lua 3 secunde pentru a calcula salariile a 30 de oameni sau a trei mii de oameni în același timp. Era simplu înainte,este simplu și acum. O altă explicație a fost aceea că a crescut punctul de pensie. Dar nu era mai simplu să schimbi un articol din lege și să nu mai innebunești 5 milioane de oameni? Oamenii de afaceri au făcut ceea ce trebuia să facă si anume sa respecte legislația. Unii au crescut salariile, dar altii nu. Peste tot se spunea ca trebuie sa crestem salariile brute, desi legea nu menționează acest lucru. Unii angajatori, dintre cei care au vazutcate schimbari au fost în ultima jumătate de an, nu se pot baza doar pe Ordonanta si au in minte faptul ca peste 3 luni, 6 luni sau un an guvernul se va răzgândi si odata crescute salariile, e foarte dificil sa le intorci. Ce faci dacă angajatul nu vrea sa-i scada salariul? Unii juriști spun că ai putea să pierzi în instanță dacă angajatul e de acord. Angajatorii mari, până vor vedea legea apărută în Monitorul Oficial, prefera sa acorde salariaților o indemnizatie sau o compensație astfel încât ei să fie liniștiți că rămân cu aceeași sumă de bani in mana. Asta este un exemplu de o măsură legislativă aparent fără impact dar care, când ajungi să o aplici, te ia cu dureri de cap. Poate ar fi bine pentru Ministerul de Finanțe să abordeze mai chibzuit asemenea inițiative.

Rep: Si la EY cum s-a procedat?
Alex Milcev: La noi aplicăm încă o soluție temporară

Rep: Spuneati recent ca Guvernul a realizat o diferenţiere legislativă între „munca dependentă“ şi „munca independentă“, oferind ocazia angajatorilor şi angajaţilor să renunţe în anumite situaţii la contractul normal de muncă, pentru a realiza unul de tip prestator de servicii, în care angajatul devine PFA. De exemplu, un salariat cu un venit brut de 5.000 de lei pe lună are aceeaşi povară fiscală ca un PFA care câştigă peste 14.000 de lei pe lună“. Puteti sa oferiti mai multe detalii?
Alex Milcev:Da, din pacate la fel de obscură a rămas și problema. Avem pe de-o parte munca salarială, care este impozitată la fel ca anul trecut (ca si cost total). Avem apoi pe cel munca independentă destul de bine descrisa în Codul Fiscal și în practică. Mai există și a treia categorie, microîntreprinderile care până acum un an de zile nu puteau desfășura activități de management și consultanță. Acum acele restricții s-au scos și ne așteptăm să fie foarte multe activitate in aceasta zona din cauza regimului diferit de fiscalitate, mult mai ușor. Ganditi-va: aveti un 1% sau 3% impozit pe afaceri (in fnctie de numarul de salariati), aveti apoi 5% impozit pe dividend…Nu mai pun acel10% la asigurari de sănătate, ca e plafonat si e nesemnificativ la nivelul unui an chiar și pentru nivelul de trai din România. În total avem 6%- 7% impunere, nici 10%. La PFA avem 10% impozit și avem contribuțiile de asigurări sociale plafonate la salariul minim. Una peste alta, un salariat cu 5000 de lei salariu brut, are sarcina fiscală egala cu cea a unui PFA cu un venit de 14000 lei. Ceea ce nu este normal. Prin această modificare, guvernul a creat o tentaţie căreia este foarte greu să îi rezişti. Toată lumea ştie că acele optiuni cu angajarea oamenilor pe contracte de PFA nu este tocmai în toate cazurile potrivită legislaţiei în vigoare. Ceea ce am putea să vedem în următorul an este o presiune mai mare asupra pieţei de muncă şi anume concurenţă pe partea de costuri când o să vedem o parte din forţa de muncă care va fi tentată să migreze în zona de PFA sau chiar microintreprinderi. Riscam sa traim un sentiment de déjà vu: va reamintesc de probleme grave practice pana in 2015 cand problematica munca dependent versus munca independenta nu a fost clarificata (si neclaritatea abuzata si de unii contribuabili si de autoritatiel fiscal deopotriva) si, dupa multe controale fiscale si chiar dosare penale pe evaziune, a fost nevoie de o amnistie fiscala! Nu e cazul sa mai trecem prin aceasta experienta.

Rep:  D-le Milcev, am o curiozitate personala.Inainte de a fi luate asemenea masuri, cei de la Finante nu se consulta cu consultantii din Big4?  Adica, nu va simtiti oarecum complice la aceste masuri? Pentru ca exista si aceasta teorie, ca un consultant fiscal castiga mai degraba atunci cand e un haos fiscal, decat atunci cand lucrurile sunt limpezi, iar fiecare stie ce, cat si cand trebuie dat Statului?
Alex Milcev:Nu, nu ne simțim complici. În niciun caz. Nu e prima oara cand aud aceasta teorie. Cand e un haos fiscal, pentru avocati, contabil, pare sa fie mana cereasca. In vremuri tumultoase, desigur, cererea de asemenea servicii creste. Intr-un mediu nesigur legislativ, e nevoie sa te linisteasca cineva, pentru ca tu sa-ti poti vedea de afaceri si sa lasi fiscalistului treburile fiscal. Dar  efectul negativ este următorul: in vremuri nesigure fiscal,  mulți oameni de afaceri isi amâna deciziile de investiții și trag astfel în spate afacerile, economia și implicit și munca de consultanță. Sa stiti ca au mai existat perioade de o relativa nesiguranta fiscala, iar consultantii nu au murit deloc de foame. Au avut alte activități pe care le desfășurau- planificare fiscala, activitati de due-dilligence samd.  Consultantii prefera să fie calm și liniște iar lumea să investească.

Rep: Am vazut recent ca aproape toate firmele mari de consultanta au lansat diverse aplicatii pentru usurarea aplicarii  TVA split. Ce fac aceste aplicatii si nu poate face un contabil sau 10 contabili?
Alex Milcev:Aplicatiile noastre cupleaza practic mai multe baze de date . Daca ai o firma si ai de scris un ordin de plata sau doua pe zi, e ok, munca poate fi facuta probabil fara greseala de catre un contabil. Dar sunt firme mari care au de facut sute de plati pe zi, iar acolo greselile pot aparea. Asta este si unul dintre motivele pentru care cei din mediul de afaceri aveau o reticenta fata de sistemul split TVA, pentru ca presupunea investitii mari in IT&C. Ai poate o lista de sute sau mii de furnizori care trebuie verificati la fiecare plata daca sunt in sistem sau nu. Unii pot sa nici nu afle ca au intrat in sistem. Daca ai sute de coduri de verificat manual, lucrul devine dificil. Aceste softuri automatizeaza si elimina interventia umana.Exista o baza de date a ANAF. Aplicatia asta e un robotel care nu trebuie integrat in niciun sistem. El inlocuieste omul. Odata instalat in computer, el deschide niste ferestre, verifica coduri, face tot ceea ce ar face un om, doar ca verifica simultan mii de coduri. Softul verifica de asemenea daca acel cod de TVA e valid si nu apartine unei firme fantoma. De asemenea, verifica baza de date a codurilor care au fost valide, dar ulterior au fost invalidate. Si in plus, verifica si daca furnizorul tau e cu TVA la incasare la plata. Important e si ca acest program face verificarile si pentru orice perioada din trecut, nu doar verificarea la zi. La momentul actual din ce am vazut in piata consideram ca e cea mai completa si avansata solutie informatica.

Rep:  Zilele trecute a mai aparut o provocare: F600. Era nevoie de acest proiect? Care au fost motivele care il faceau necesar? E un proiect din categoria "clar, usor de aplicat" sau mai degraba din categoria "oarecum confuz, nu lamureste toate aspectele"?
Alex Milcev: Modificarea F600 este consecinta fireasca a modificarii sistemului pe partea de asigurari sociale. Ce face aceasta noua modificare a formularului nu e mare lucru- determina o categorie de oameni si aici vorbim de exemplu de PFA -care au castigat peste 12 salarii minime pe economie in 2017 (in afara veniturilor din salarii). ANAF vrea sa stie care e acel grup de oameni care anul trecut au avut venituri mai consistente decat minimul pe economie.Pentru acestia ei vor  sa emita decizii in avans si sa le ia banii in avans pentru 2018 pentru asigurari sociale. Atat, in prima faza. Adica celor care au facut de pilda 13 salarii minime pe economie in 2017, inafara salariului, ANAF le va emite acele decizii si oamenii vor plati pana la sfarsitul anului. Masura in sine nu e mare scofala. Dar avem niste neclaritati acolo! O intrebare la care nici Ministerul nu stie ce sa raspunda este urmatoarea: in modelul actual, sa zicem ca ai avut in 2017 venituri peste acea limita si ca ANAF vine, iti ia banii, ok. Dar poate ca anul acesta tu nu mai ai acele venituri. Aparent, felul in care e formularul acum, nu ai cum sa iti iei banii inapoi, ceea ce e o aberatie. Normal era sa vina cineva de la Fisc sa prevada o metoda care sa rezolvea ceasta situatie…

Rep:  Care sunt principalele Dvs ingrijorari cu privire la 2018?
Alex Milcev:Promisiunile guvernului au fost ca nu vom mai avea in 2018 alte revolutii fiscale. Speram ca in 2018 vom asista la curatenia de dupa initiativele de anul trecut. Vorbim de draftul deja existent de modificare pe partea de microintreprinderi, de directiva ATAD privind dobanzile. Se propune reintroducerea optionalitatii pentru microintreprinderi. Acum, dupa cum a aparut in OUG, nu ai aceasta optiune. Daca esti un business sub 1 milion de euro esti pe 1% sau pe 3%. In trecut, daca aveai capital social peste 10.000 de euro puteai sa optezi. Acum nu mai ai aceasta optiune, ceea ce e gresit. Daca vine un investitor si construieste o fabrica sau foreaza petrol, poate investeste milioane de euro. Profitul ii apare poate dupa multi ani de investitii si nu e corect sa nu isi poata deduce amortizari, investitii etc. Si nu mi se pare corect. Eu sper ca asta va fi un bun prilej pentru domnii deputati sa chibzuiasca si daca e bine sa ramana microintreprinderi pentru servicii de management si consultanta.

Rep: Leul este simbolul Regelui animalelor. Elefantul e simbolul masivitatii. Caprioara e simpbolul supletei si sensibilitatii. Sarpele te duce cu gandul la ceva alunecos, in care nu e bine sa te increzi. Daca ar fi sa gasiti un corespondent in lumea animala, cu ce ati compara Sistemul Fiscal din Romania?

Alex Milcev: Mai in gluma, as zice cartitade gradina, Si sa va spun si de ce. La suprafata, e pufoasa, simpatica, prietenoasa si ne-amenintatoare. Dar cand apare, este extrem de vorace (orice comparative cu Fiscul e pur intamplatoare-n.red). Mananca viermi, echivalentul a mai mult decat greutatea ei corporala, ceea ce o face o adevarata amenintare pentru viermii de pamant (alias contribuabili-n.red). Este oarba, nu vede realitatea ci traieste inchipuindu-si diverse lucruri. Nu se uita dupa fraudele adevarate, desi uneori le amusineaza. E imprevizibila - niciodata nu stii cand iti apare in fata. Nimeni nu se teme de cartita pana cand nu te trezesti in gradina ta cu ea. Abia dupa ce intra in gradina ta vezi ce dezastru iti provoaca si cum lucrurile pot scapa de sub control.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





5071 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    mmm (Miercuri, 17 ianuarie 2018, 14:39)

    bogdan1477 [utilizator]

    s-ar putea ca o parte din forta de munca sa migreze spre alte tari, adica sa dispara de tot din statistici.
  • +1 (1 vot)    
    Din ciclul ”Adevăruri ascunse în văzul tuturor” (Vineri, 19 ianuarie 2018, 18:16)

    Spiky [utilizator]

    Alex Milcev: Nici in ziua de azi nu cred ca a inteles cineva cu adevarat de ce era nevoie de mutarea contributiilor...
    Este foarte simplu, domnilor și nestimați tovarăși (de partid și de furt): s-a terminat subvenționarea ascunsă a întreprinderilor de partid (Partidul Unic, PCR-FSN-PDSR-PSD) și de stat(degeaba). Această subvenționare avea loc prin îngăduința statului privitor la neplata de către aceste întreprinderi a contribuțiilor la pensii și sănătate. Pentru a nu pistona conducerile respectivelor întreprinderi (că nu dă bine la partid) și a nu le prezenta într-o lumină rea (adică aceste conduceri sunt cele care decapitalizează întreprinderile prin plata respectivelor obligații), s-a dat această aparent aberantă și inutilă decizie. De acum inclusiv salariații la stat vor returna tot la stat partea respectivă echivalent contribuții la sănătate și pensii.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by