Anca Dragu: "Nu stiu daca sunt prea multi angajati la stat, cu siguranta sunt prea haotici". Plus detalii despre viitorul partid al lui Dacian Ciolos

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Luni, 26 februarie 2018, 18:56 Economie | Finanţe


Anca Dragu, fostul ministru al Finantelor
Foto: Hotnews
Anca Dragu, fost ministru al Finantelor in Guvernul Ciolos si membru al Platformei Romania 100, a vorbit intr-un interviu pentru HotNews.ro despre starea investitiilor publice in ultimii ani si perspectivele macroeconomice. Anca Dragu a explicat de ce investiile au scazut constant in ultimii ani, inclusiv in mandatul guvernului din care a facut parte, si a atentionat asupra lipsei de sustenabilitate a masurilor economice din ultimul an. Fostul ministru de Finante a anuntat ca se va inscrie probabil in viitorul partid al Platformei Romania 100, creata in jurul lui Dacian Ciolos, luand in calcul sa renunte la jobul de la Comisia Europeana pentru a intra in politica.

Interviul integral:



Rep: Începem cu analiza AM-CHAM publicată recent, care arată dă 2017 a fost anul cu cele mai mici investiţii publice, ca procent din PIB, din ultimii 12 ani. De ce credeţi că s-a întâmplat acest lucru?
Anca Dragu:
E simplu. Banii au fost relocaţi către alte capitole din buget. Bugetul funcţionează pe principiul vaselor comunicante. Iei dintr-un loc, pui într-un loc, trebuie să iei din alt loc. Sau de la populaţie, să aducă firmele, persoanele fizice, bani mai mulţi. Au fost câteva măsuri populiste luate la începutul anului, au crescut foarte mult zona de pensii şi salarii, au ajuns la sume record. Au ajuns la vreo 90 de miliarde aproape pe asistenţă socială si spre 70 de miliarde la salarii. Deci acestea au crescut foarte mult şi ca pondere în PIB, şi nominal. Cu miliarde bune. Aceste miliarde, 4-5 la salarii, 5-6 la asistenţă socială, au fost luate de la investiţii. Nu există altă formulă.

Rep: Pe de altă parte, şi în 2016, când eraţi ministru de Finanţe în Guvernul Cioloş a fost un an mai slab decât precedenţii în ceea ce priveşte investiţiile în marea infrastructură. Guvernul Cioloş nu s-a remarcat printr-o mare atenţie pentru aceste proiecte mari, cum n-am văzut nici anul trecut. Ce aţi avut cu ele Care a fost explicaţia?
Anca Dragu:
În 2016, investiţiile au fost cam la acelaşi nivel. Vorbim aici de două categorii de investiţii: din resursele publice, cheltuielile de capital în buget – care au fost cam la acelaşi nivel nominal – asta înseamnă că...

Rep: Da, dar au scăzut ca procent din PIB. A fost mai mic faţă de 2015.
Anca Dragu:
Corect, da. Au fost undeva la 20 de miliarde. Iar pe partea de investiţii europene, au fost sume importante care au venit la sfârşit de perioadă de buget 2007-2013, şi ele s-au văzut în economie, s-au văzut nişte intrări semnificative. Ar fi trebuit ca 2014, 2015, 2016, 2017, începând din 2014 să vedem intrări de fonduri europene de pe noul cadru financiar 2014-2020. În 2014 a fost zero absolut. Apoi vreo câteva sute de milioane, în 2016 am avut 6 miliarde, cinci nouă sute. În 2017 a fost 5 miliarde – au mai scăzut.

Rep: Aţi văzut bugetul pe 2018? Colegii mei de la Hotnews au făcut o analiză care arată perspective şi mai sumbre pentru infrastructură. În ce cheie citiţi această evoluţie a investiţiilor făcute de statul român?
Anca Dragu:
Pentru investiţii, situaţia este absolut dramatică. Şi pot să vă spun că, pe diferite proiecte de investiţii – că bun, ne uităm la suma globală, dar dacă ne uităm şi pe proiecte anume – sunt sume infime alocate. Sume atât de mici încât dezvoltatorii, constructorii, nici măcar nu deschid şantiere la banii aceia. Ei ştiu că nu se vor aloca mai mulţi bani, că nu există mai mult. Oamenii aceştia înţeleg. Nu se uită la un anumit post de televiziune să creadă nişte cifre scrise pe o tablă, da? Şi-atunci, deci chiar şi câteva sute de milioane alocate ici-colo, ele sunt pierdute la sfârşitul anului, pentru că constructorii nu se vor apuca de lucru la asemenea sume mici.

Rep: Dar care e explicaţia pentru această evoluţie absolut catastrofală a investiţiilor în România?
Anca Dragu:
E vorba de prioritizare. Şi ştiţi că am început şi am alocat foarte mult timp acestui subiect al prioritizării. Ne aflăm în situaţia în care avem foarte multe nevoi. Avem nevoie de autostradă între Moldova şi Transilvania. De autostrăzi, de centuri ocolitoare Craiova, Sibiu, Piteşti, avem nenumărate nevoi – asta numai pe partea de infrastructură rutieră. Pe feroviar – este o călătorie în timp călătoria cu trenul. Acolo investiţiile sunt, de asemenea, foarte costisitoare. Şi-atunci statul este incapabil să facă o prioritizare clară şi să spună verde-n faţă politicienilor „Domnule, nu îţi dau nimic pentru zona aia. Uite, toţi banii îi vom mobiliza pentru două-trei proiecte!” Nu se face lucrul acesta, nu se face o prioritizare. Se păstrează proiectele începute de toţi miniştrii şi vedeţi cât de repede se schimbă miniştrii, da? Şi-atunci fiecare nou ministru vine şi el cu proiectul lui. Şi-atunci suma asta, care nu e prea mare, pentru că veniturile publice ale României nu sunt prea mari, deci suma asta se împarte în nenumărate proiecte, cu sume infime pentru fiecare proiect, ceea ce face imposibilă continuarea sau începerea unui proiect.

Rep: Chiar la începutul guvernării Cioloş, premierul şi vicepremierul de-atunci anunţau ca prioritate zero reformarea administraţiei. Nu s-a întâmplat nimic în 2016. Premierii din 2017 au anunţat acelaşi lucru. Doamna premier Dăncilă chiar ieri a anunţat că reforma administraţiei este o prioritate. Dumneavoastră aţi fost un an în acel guvern. Care sunt zonele din administraţia publică în care avem exces de angajaţi?
Anca Dragu:
Au fost ceva analize ale Băncii Mondiale, chiar în perioada de dinainte de criză, nu ştiu dacă v-aţi uitat la ele...

Rep: E adevărat, sigur, dar ele nu sunt asumate la nivel de stat.
Anca Dragu:
Da. Nu ştiu dacă sunt prea mulţi angajaţi la stat, cu siguranţă sunt prea haotici. Dacă ne uităm comparativ cu alte ţări europene, nu stăm, neapărat, cel mai rău. Dar cum este structurat sistemul este unul dezastruos. Astfel încât statul pare, într-adevăr, foarte gras şi că pune presiune pe privat. O mare problemă este aceea a informatizării instituţiilor statului şi aici am făcut eforturi supraomeneşti, la un moment dat. Ştiţi, fiecare instituţie şi-a creat o bază de date. Cu o firmă. O platformă. O interfaţă, ceva. Aceste softuri, platforme, ele nu sunt conectate cu alte instituţii, cum te-ai gândi.

Rep: Aşa e. Sunt insulare, da. Nu comunică între ele.
Anca Dragu:
Exact. Ca atare, statul este incapabil, tehnic vorbind, să îşi ia informaţii din propriul lui sistem. Şi dumneavoastră, dacă mergeţi la o instituţie a statului, vă cere să aduceţi tot felul de alte acte pe care statul le are în sistemul lui. Dar nu este un sistem unitar. Ei, cred că lucrul acesta ar trebui să se schimbe, şi-atunci percepţia vizavi de stat s-ar schimba semnificativ. Ceea ce ar trebui să se mai întâmple în administraţia publică este o selecţie la angajare, pregătire profesională continuă – asta lipseşte cu desăvârşire. Şi nu numai pregătire în domeniul strict în care activezi. Ci în tot felul de domenii conexe, inclusiv în domenii de-astea mai de calitate, mai fine, aşa. De comportament, de comportament interinstituţional...

Rep: Dar există o mulţime de programe europene pe resurse umane, în care sute de mii de bugetari au fost duşi la tot felul de training-uri...
Anca Dragu:
La mare şi la munte, da.

Rep: Sigur că multe dintre ele au fost la munte şi la mare.
Anca Dragu:
Ei, oamenii n-au tratat subiectul acesta prea serios şi-acum ne trezim că avem un corp de angajaţi la stat – nu numai funcţionari publici, sunt foarte mulţi contractuali, de fapt, care nu sunt foarte bine pregătiţi. Deci selecţia, pregătirea continuă şi serioasă, temeinică. Limbi străine nu se fac. Nu se fac cursuri, nu se organizează cursuri.

Rep: Dar parcă se dau şi sporuri de limbi străine pe la stat, nu?
Anca Dragu:
Vă daţi seama că asta e aberant. Se dau, în anumite locuri, spor de limbă străină. Unde ar trebui să fie cerinţă la angajare. Nu recompensă. Ce facem, recompensăm oamenii că până la urmă se scoală dimineaţa şi...

Funcţionarii publici şi angajaţii contractuali, întotdeauna i-am încurajat cât am lucrat în minister şi parcă s-a simţit ceva. Să vină cu idei de jos în sus. Să fie un sistem din acesta de sus în jos şi de jos în sus cu două sensuri. În care să putem discuta despre problemele care apar la nivelul... la ANAF, da? Ar trebui, de la nivelul ANAF, fiecare om să fie foarte determinat, şeful de agenţie, la fiecare ANAF, să ceară feed-back întotdeauna de la angajaţi. Să trimită mai sus. Până la nivel de preşedinte ANAF. Şi tot aşa, invers.

Rep: Apropo de ANAF. A apărut raportul Curţii de Conturi care reclamă faptul că la ANAF, în 2016, pe când era condus de domnul Doroş, numit de dumneavoastră, s-au stopat investiţiile în informatizarea sistemului.
Anca Dragu:
Da, îmi amintesc că ei trebuiau să facă o achiziţie destul de importantă pe IT. Şi-mi amintesc că situaţia nu a fost foarte bună, la un moment dat. Se cam blocase la nivelul secretarului general. Era moment dificil. Momentul în care îţi pui semnătura pe o achiziţie de milioane e...

Rep: Adică ce, le-a fost frică de DNA, ce s-a întâmplat.
Anca Dragu:
Da, până la urmă secretarul general şi-a şi dat demisia, a venit un alt secretar general, lucrurile s-au mai mişcat. Dar la ANAF mai găsisem o chestie ciudată, cu o clădire, un proiect care era mult-mult, o valoare mult peste, de vreo şapte ori mai mare decât ar fi preţul unei clădiri care e construită de sectorul privat şi e disponibilă pe piaţă.

Rep: Care trebuia să fie noul sediu al ANAF sau ce anume?
Anca Dragu:
Da, exact, da. Cu etajele pentru servere, cu... pe acest proiect l-am descurajat puternic. Preţul era de vreo şapte ori, de minimum şapte ori mai mare decât al unei clădiri pe care...

Rep: Dar unde trebuia să fie clădirea asta, ce clădire era? Era achiziţionată sau în curs de achiziţie?
Anca Dragu:
Nu, era un proiect. Să-l construiască.

Rep: De construire?
Anca Dragu:
Da.

Rep: Şi din cauza asta nu s-a mai făcut nici investiţia în servere?
Anca Dragu:
Nu cred că are legătură neapărat una de alta, dar apropo de investiţii care nu au mers. Adică erau nişte investiţii ciudate. La ANAF, într-adevăr, proiectul cu Banca Mondială, însă, ar fi trebuit să funcţioneze mult mai bine. Dar 2017 a fost...

Rep: Anul trecut nu s-a făcut nimic...
Anca Dragu:
Nimic, ba dimpotrivă, eu înţeleg că li s-a cam spus că nu îi mai interesează acest proiect.

Rep: Cui i s-a spus?
Anca Dragu:
Băncii Mondiale.

Rep: Adică cei de la ANAF, din România, au transmis Băncii Mondiale că nu îi mai interesează proiectul?
Anca Dragu:
Da.

Rep: Aveţi informaţia aceasta?
Anca Dragu:
Cam aşa se ştie în piaţă, da.

Rep: Ce înseamnă asta?
Anca Dragu:
Acest proiect avea mai multe componente. Dincolo de partea de IT...

Rep: Era şi o reformă a structurii, a procedurilor, din câte ştiu.
Anca Dragu:
Exact, da. Avea multe componente de evaluare a riscului, de management, de rafinare a calităţii managementului. De exemplu, chiar eram, în 2016, l-am sunat o dată pe Dragoş Doroş şi zice „sunt la training cu Banca Mondială”. Deci chiar se ţineau serios de treabă şi făceau aceste îmbunătăţiri de calitate a managementului începând de la preşedinte până la nivel de execuţie.

Rep: Inceputul de an a adus un şir de OUG-uri, de HG-uri prin care s-au reparat defecţiunile produse în salarizarea bugetarilor. Noi nu ştim în momentul acesta, poate aveţi dumneavoastră idee care va fi impactul lor bugetar.
Anca Dragu:
Dar nimeni nu vorbeşte despre impact bugetar.

Rep: Dar dumneavoastră la ce impact bugetar vă aşteptaţi?
Anca Dragu:
Ceea ce pot să spun este că da, se peticesc nişte erori. S-au făcut, s-au dat nişte OUG-uri pe repede-înainte, au constatat că au stricat tot felul de alte mecanisme. Bugetul, aşa cum arată el pentru 2018, care, oricum, pare că, pe zona de asistenţă socială, sumele sunt subevaluate cu câteva miliarde...

Rep: Deci vă aşteptaţi la o rectificare.
Anca Dragu:
Păi aţi văzut că au început cu măsuri administrative brutale: iar să ia toţi banii de la companii. Dar dacă acum un an aceşti bani erau 2,1 miliarde, anul acesta banii suplimentari sunt numai 1,2 miliarde. S-au inversat cifrele. Pentru că acele companii n-au mai crescut. N-au mai avut de unde să facă...

Rep: O arată şi datele privind profiturile de anul trecut, da.
Anca Dragu:
Asta este altă poveste despre investiţii: că nu face nici statul la nivel central, companiile lor şi privatul, mă rog, îşi face treaba. Da, aceste cosmetizări vor avea un impact bugetar. În buna practică, nu există un impact declarat. Miniştrii nu spun, nu vorbesc despre ce vor, despre impact, câţi oameni sunt vizaţi, cât înseamnă în bani, nu. Discutăm despre articole de lege, articolul x, y modifică, dar nu înţelegem ce se întâmplă. Dar, cu siguranţă impactul este, şi, după cum spuneam, dacă încă de la aprobarea bugetului constatăm câteva miliarde subfinanţate sau nerecunoscute la partea de cheltuieli, ne aşteptăm la unu-două-trei miliarde suplimentare din aceste corecţii.


Rep: Vă aşteptaţi la alte modificări radicale de politică fiscală? Apariţii de taxe, impozite noi sau creşteri de taxe şi impozite noi? Sau, dimpotrivă, poate scăderi?
Anca Dragu:
Se tot vorbeşte despre acest impozit progresiv pe venit. Este posibil să apară aşa ceva.

Rep: Credeţi că este în stare ANAF-ul, aşa cum arată el acum, să colecteze...
Anca Dragu:
Nu. Ar fi un dezastru. Nu, nu e în stare. Şi nu e în stare nici cetăţeanul să depună toate, să-şi facă toate aceste acte, să le numim...

Rep: Dar credeţi că este vina la cetăţean?
Anca Dragu:
Desigur că nu e vina cetăţeanului, din moment ce toată birocraţia asta este atât de stufoasă. Te pune pe drumuri, nu există informatizare, nu există o mai bună îndrumare a contribuabilului. Dacă am merge pe un sistem informatizat, atunci am avea mai multe resurse la ANAF care să acorde asistenţă contribuabilului. Nu se întâmplă lucrurile astea. Dar să revenim la impozitul progresiv – este posibil să apară, sunt tot felul de informaţii în sensul acesta. Cred că ar fi o eroare, în primul rând din punct de vedere administrativ. Să ne amintim că în 2003 a fost introdus impozitul pe venitul global, toate agenţiile, sediile ANAF erau şi în 2005 încă pline de saci cu formulare depuse, scrisori trimise şi încă neprocesate. Atunci informatizarea era chiar mai scăzută decât acum. Da, deci ar fi absolut criminal pentru contribuabil.

Rep: Credeţi că scăderea cu încă un punct procentual a TVA-ului pentru 2019, aşa cum e asumat în Programul de Guvernare, este fezabilă în condiţiile astea?
Anca Dragu:
În 2017 trebuia să se întâmple. Deja a fost amânată. Eu aş pleda pentru TVA la nivelul actual, dar pentru o mai bună colectare şi pentru direcţionarea acestor bani către zonele care ne doRep: educaţie, sănătate. Oricum, un punct de TVA ar putea fi undeva pe la 1,5 – 2 miliarde de lei, depinde de colectare. Eu aş prefera să nu beneficiez de un TVA de 18% ci de unul de 19% când mă duc şi fac orice cumpărături, dar banii aceia să fie alocaţi către educaţie. Cele mai şocante imagini sunt acelea cu copii care merg la şcoală kilometri pe jos în fiecare zi. Aşa ceva nu se poate să mai existe. Haide să ne apucăm de nişte domenii de-astea clare, să ne uităm la România de mâine. Deci nu cred că vor reduce TVA-ul că n-au de unde şi, părerea mea este că nici n-ar fi o măsură binevenită.

Platforma Romania 100

Rep: Trecem la Platforma România 100. Am văzut că aţi participat la Alba-Iulia la o întrunire a simpatizanţilor. Ce rol aveţi, mai exact, în această iniţiativă?
Anca Dragu:
Sunt membru al platformei.

Rep: Ce e, în momentul acesta, România 100?
Anca Dragu:
România 100 este un ONG.

Rep: Un ONG care e pe cale să devină partid, nu?
Anca Dragu:
Nu. Ea va rămâne un ONG. Unde se întâmplă foarte multe lucruri interesante. Se întâmplă tot felul de proiecte prin care oameni care se pricep, îşi ştiu meseria, construiesc proiecte pe diferite domenii. Pe sănătate, pe...

Rep: Ce proiecte? Daţi-mi un exemplu.
Anca Dragu:
De exemplu, pe zona de economie – antreprenoriat, ne uităm la reducerea administrată a poverii administrative. Este un concept bine definit în literatura de specialitate. Înseamnă că orice om, fie firmă, fie persoană fizică, petrece o mulţime de ore, în raport cu statul, să obţină avize, autorizaţii, certificate...

Rep: Şi ce faceţi la România 100? Aveţi un grup de lucru care se ocupă de promovarea unei propuneri de pachet legislativ.
Anca Dragu:
Exact, măsuri.

Rep: Şi cine să implementeze lucrurile astea?
Anca Dragu:
Sunt şi măsuri care nu necesită neapărat o lege, dar această lege ar putea fi implementată, desigur, în momentul în care persoanele care susţin acest proiect merg în zona de politică şi se înfiinţează partidul.

Rep: Care am înţeles că se va înfiinţa în vară.
Anca Dragu:
Da, după cum a spus colegul meu Dragoş Pîslaru.

Rep: Veţi intra în acest partid?
Anca Dragu:
Cred că da. De ce? Pentru că am constatat că, într-adevăr, a face politică este singura modalitate de a crea proiecte şi de a le implementa. Dacă mă întrebaţi acum câţiva ani despre politică, v-aş fi răspuns categoric „nu”. Pentru că aveam impresia că, şi probabil că mulţi au această impresie că în politică merg numai oamenii care habar n-au să facă ceva, se încolonează într-un partid în spatele unui şef puternic şi de-acolo primesc tot felul de avantaje, sinecuri, dar...

Rep: Dar aveţi dreptul să fiţi membru al unui partid politic?
Anca Dragu:
Probabil că vor trebui luate nişte decizii. Va trebui să iau nişte decizii aici.

Rep: Deci ne aşteptăm să vă părăsiţi postul de la Comisia Europeana ca să vă întoarceţi în România. Cine va conduce acest partid? Domnul Cioloş?
Anca Dragu:
Nu, nu am un răspuns în acest moment, dar cu siguranţă dumnealui beneficiază de o notorietate şi de o imagine foarte bună şi chiar este un om extraordinar.

Rep: Domnia sa pe unde e? L-aţi mai văzut, mai ştiţi ceva?
Anca Dragu:
Da-da-da. Lucrăm, lucrăm şi este foarte implicat şi-n toate aceste proiecte. De fapt, dorinţa dumnealui a fost întotdeauna – unii ne-au criticat că suntem prea înceţi cu partidul; poziţia domnului Cioloş a fost aceea că nu trebuie să înfiinţăm un partid de dragul de a înfiinţa un partid. Se pot înfiinţa, într-adevăr – puteam în 6 ianuarie 2017 să depunem actele pentru un partid, nu era problema. Dar dumnealui şi noi toţi am gândit că într-adevăr trebuie să venim cu o ofertă concretă: “Uite, am făcut asta, ştim să facem lucruri, în continuare vrem să facem lucruri şi asta este oferta noastră. Asta este viziunea noastră despre societatea românească, aşa vrem noi să arate România peste câţiva ani şi aşa vrem să o aducem acolo, de aceea ne lansăm în politică.”

Rep: Şi când vă veţi lansa, mai exact, către cetăţeni această ofertă? Cu ocazia europarlamentarelor?
Anca Dragu:
Probabil că până atunci, da, va fi primul test.

Rep: Veţi participa, partidul va participa singur sau într-o coaliţie la europarlamentare?
Anca Dragu:
E prematur să discutăm.

Rep: Veţi candida pentru europarlamentare? Luaţi în calcul lucrul acesta?
Anca Dragu:
Ah, nici asta nu aş putea să vă spun.

Rep: Ok. Ultima întrebare e legată tot de alegeri. In 2019 vom avea prezidentiale. Credeţi că partidul va merge singur, cu un candidat, la prezidenţiale? Care este curentul de gândire în interiorul partidului acum? Ma rog, in interiorul ONG-ului.
Anca Dragu:
Nu am ajuns atât de departe. Cred că aceste decizii trebuie luate după analize serioase.










4473 vizualizari

  • -8 (16 voturi)    
    Cu asa declaratie ... (Luni, 26 februarie 2018, 19:10)

    rectificare [utilizator]

    ... tocmai ti-ai luat de-o grija, te-ai asigurat ca jumatate din electorat nu te va vota. Vai de Romania cu asa "politicieni" !
    • 0 (6 voturi)    
      exact asta vroiam sa spun! (Luni, 26 februarie 2018, 19:43)

      complet_retard [utilizator] i-a raspuns lui rectificare

      Nu are importanta daca afirmatia este adevarata sau nu, dar SIGUR va determina patru milioane de bugetari si familii sa nu o voteze niciodata!
      • +2 (2 voturi)    
        Mda.... (Marţi, 27 februarie 2018, 9:32)

        vali_s [utilizator] i-a raspuns lui complet_retard

        Poate ne spui cei de la P$D cati bugetari au fost angajati de cand sunt la guvernare si procentual unde sunt nascuti respectivii.
        Am asa o curiozitate, despre migratia din Teleorman catre capitala.
        • 0 (0 voturi)    
          Pomovarea videlor! (Marţi, 27 februarie 2018, 12:33)

          complet_retard [utilizator] i-a raspuns lui vali_s

          Numarul exact nu este important, tendinta este esentiala. Vedem la daddy Dracnea o foarte puternica "promovare a femeii" in politica, asa cum se zicea inainte de 1989. In plus, sunt promovati intens si cei din teleorman, si in special din Videle!
    • -1 (7 voturi)    
      Corect! Fără promisiuni umflate... (Luni, 26 februarie 2018, 23:05)

      Spiky [utilizator] i-a raspuns lui rectificare

      tăieri de taxe, măriri de salarii și pensii - chit că are grijă inflația să le aducă la loc, fraierii pun botul - cineva care chiar vrea să facă treabă, nu să frece menta pe banii poporului - acel cineva nu are nici o șansă.... și nici România!
      • -4 (4 voturi)    
        Pomangii din strada cu 2 clase ne explica inflatia (Marţi, 27 februarie 2018, 10:19)

        adrianhn [utilizator] i-a raspuns lui Spiky

        Daca aveai mai mult de 2 clase, ai fi aflat ca anul trecut salariul real a crescut cu aproape 12%, salariul REAL e ajustat la inflatie, in termeni nominali a crescut cu peste 15%.

        O crestere nominala a veniturilor cu 15% nu e anulata de o inflatie de 3% .... dar ce sa le explici pomangiilor, ca ei oricum nu se duc la munca, ci doar stau in strada,
        • +1 (1 vot)    
          eu muncesc 10 ore pe zi... (Marţi, 27 februarie 2018, 12:27)

          crackporta [utilizator] i-a raspuns lui adrianhn

          ...si am avut timp sa ma duc si in strada.

          Va invit sa va deconectati macar 1 zi de la a3, sa va spalati cu apa rece pe fata, sa iesiti in strada si sa vedeti ce fel de oameni sunt acolo ca sa va faceti o idee corecta, si apoi sa veniti aici sa comentati.

          Insa stiu ca este foarte greu sa inchideti televizorul si sa va dezlipiti fundul din fotoliul comod :-/

          Si inca ceva, poate ati vrut sa spuneti "cu 2 clase peste mine".
        • 0 (0 voturi)    
          unii stiu mai bine . . . (Marţi, 27 februarie 2018, 13:11)

          ty [utilizator] i-a raspuns lui adrianhn

          ”Ce vă pot spune este că niciunui pensionar nu îi va scădea pensia, niciunui pensionar din sistemul public. Pot să vă spun că pensia minimă va crește de la 5.200 la 6.400, la 1 iulie, anul acesta, că punctul de pensie va crește de la 1.000 la 1.100 la 1 iulie, în 2019, la 1.265 și la 1.775 în anul 2020. Vom aplica același principiu ca la muncă egală să avem pensie egală”, a afirmat Viorica Dăncilă.
        • +1 (1 vot)    
          Las că ți-o reperează dom Livache (Miercuri, 28 februarie 2018, 1:03)

          Spiky [utilizator] i-a raspuns lui adrianhn

          Cu revoluția fixcoală o să-ți iasă creșterea fix pe fosele nazale!
  • +5 (7 voturi)    
    Pai birocratii nu vor informatizarea unitara (Luni, 26 februarie 2018, 19:43)

    Habermas [utilizator]

    pentru ca asta ar scoale la lumina toate furturile, spagile greselile profesionale; plus posturile care nu se justifica.

    Daca s-ar vrea s-ar face in cateva luni. Trebuie fortati (de catre asociatiile profesionale, partidel enoi - USR etc) sa faca digitalizarea si simplificarea prin digitalizare.
    • -2 (4 voturi)    
      USR are alte prioritati. Sustinerea ungurilor (Marţi, 27 februarie 2018, 10:21)

      adrianhn [utilizator] i-a raspuns lui Habermas

      Cand e vorba sa faca ceva pentru Romania doar dau din gura si din buci. Cand e vorba de unguri ( au avut presedinte ungur pana la urma), nu stiu cum sa sara in sus mai tare, voteaza si cu 2 maini in parlament.
  • +3 (5 voturi)    
    chiar (Luni, 26 februarie 2018, 21:36)

    Ilidia [utilizator]

    Si chiar nu stie? Sa compare numarul functionarilor publici din 1989, care n-aveau la dispozitie mijloacele de informatizare de azi, cu cel de acum...
  • +2 (2 voturi)    
    Hai sa incerca sa construim (Marţi, 27 februarie 2018, 11:11)

    URD [utilizator]

    nu sa stam pe margine ci numai sa criticam, sa dezbinam. Sa o luam de jos de la institutiile locale din comune, orase, municipii, judet pana la cele centrale. Sa stabilim niste modele, standarde, inclusiv in ce priveste numarul si structura de personal. Acestea sa fie legiferate fara a putea fi modificate de puterea politica ce vremelnic trece pe la guvernare. Daca totusi este necesara modificarea, hotararea sa fie luata cu cel putin 2/3 privind majoritatea. Sa ne inspiram si sa folosim experenta altor state din UE care, au traditie in administrarea si functionarea flexibila si eficienta a institutiilor statului. Cred ca toti suntem de acord ca, este haos in administratie ci nu numai acolo, lucru de care suntem afectati fiecare in mod direct sau indirect.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version