Guvernul a aprobat rectificarea bugetară, fără avizul CSAT

Miercuri, 5 septembrie 2018, 15:24 Economie | Finanţe

Executivul a aprobat, în ședința de miercuri a Guvernului, prima rectificare bugetară pe anul 2018, fără avizul CSAT.

Surse guvernamentale au precizat pentru Mediafax că decizia Guvernului s-a bazat pe un punct de vedere de la Ministerul Justiției care prevede că Executivul poate adopta rectificarea bugetară fără aviz de la CSAT, baza legală pentru acest punct de vedere fiind o decizie a CCR din 2015 potrivit căreia este obligatorie solicitarea unui aviz de la CSAT, nu și primirea avizului.

Potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat pe 3 septembrie de Ministerul Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 8.819,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 9.925,9 milioane lei. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, crește de la 26.959,8 milioane lei la 28.066,5 milioane lei, dar, urmare a modificării nivelului PIB estimat pe anul 2018, se menține, în termeni cash, la nivelul de 2,97% din PIB.

Printre instituțiile care au primit bani în plus la rectificare se numără:

• - Ministerul Finanțelor Publice - Acțiuni Generale: +2.296,5 milioane lei
• - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: +955,9 milioane lei
• - Ministerul Finanțelor Publice: +580,7 milioane lei
• - Ministerul Afacerilor Interne: +366,3 milioane lei
• - Ministerul Sănătății: +333,6 milioane lei
• - Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: +206,9 milioane lei per sold
• - Ministerul Educației Naționale: +178,1 milioane lei,
• - Ministerul Transporturilor: +170,5 milioane lei
• - Ministerul Fondurilor Europene: +119,2 milioane lei
• - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +73,4 milioane lei
• - Secretariatul General al Guvernului: +147,8 milioane lei
• - Autoritatea Electorală Permanentă: +119,8 milioane lei
• - Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +149,5 milioane lei
• - Ministerul pentru Relația cu Parlamentul: + 0,544 milioane lei
• - Camera Deputaților: + 3,006 milioane lei

Rectificarea bugetară prevede alocări bugetare în minus pentru:

• - Ministerul Apelor și Pădurilor: - 7,56 milioane lei
• - Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: - 2,335 milioane lei
• - Ministerul Muncii și Justiției Sociale: -2.545,4 milioane lei
• - Ministerul Afacerilor Externe: -43,4 milioane lei
• - Ministerul Energiei: -45,7 milioane lei
• - Ministerul Economiei: -15,0 milioane lei
• - Senatul României: - 2 milioane lei
• - Ministerul pentru Mediul de Afaceri: - 9,92 milioane lei
• - Ministerul Turismului: -17,3 milioane lei
• - Serviciul Român de Informații: -113,0 milioane lei
• - Serviciul de Informații Externe: - 2,84 milioane lei
• - Serviciul de Pază și Protecție: - 15,092 milioane lei
• - Serviciul de Telecomunicații Speciale: -14,207 milioane lei
• - Administrația Prezidențială: - 11,109 milioane lei

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat pe 3 septembrie că are o variantă diferită a rectificării bugetare, cu alocări suplimentare pentru SIE, SPP şi STS, dar care vor rămâne pe minus la rectificare.

Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne vor rămâne cu aceleași sume, precum cele prevăzute în rectificarea prezentată la 3 august, conform precizărilor făcute de ministrul Finanțelor, la Antena 3. În plus, la Serviciul Român de Informaţii rămâne tăierea de 113 milioane de lei. De asemenea, la Administrația Prezidențială, a rămas diminuarea de peste 11 milioane lei a bugetului, dar ministrul Finanțelor a subliniat că situația acestei instituții „nu face subiectul discuţiilor de mâine, pentru că nu este parte din CSAT”.

„În schimb, la Serviciul de Informaţii Externe, din discuţia cu ordonatorul de credit, acolo este o influenţă pozitivă, de plus 13,7 milioane lei, dar per ansamblu structura rămâne cu un minus de 2,8 milioane de lei. La fel, Serviciul de Pază şi Protecţie are o modificare pozitivă, de plus 7,6 milioane lei, dar pe ansamblu rămâne cu minus de 15 milioane lei. Acest plus este format din 6,6 milioane de lei cheltuieli de capital, ca urmare a unor plăţi efectuate în iulie-august, precum şi ca urmare a unor necesităţi de derulare a unor proiecte cu finanţare europeană pentru pregătirea preşedinţiei (n.red. - Consiliului Uniunii Europene) de anul viitor. Ultima structură, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a fost o influenţă pozitivă de 2 milioane de lei la bunuri şi servicii, în vederea derulării unor achiziţii la fel în vederea preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, dar pe ansamblu structura rămâne cu un minus de 14,1 milioane lei”, a detaliat Eugen Teodorovici, la Antena 3.

Potrivit rectificării bugetare, bugetele componente ale bugetului general consolidat care au înregistrat majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +948,4 milioane lei, bugetul asigurărilor sociale de stat + 897,1 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru șomaj +245,9 milioane lei, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate +1.200,4 milioane lei, bugetele locale + 5.082,9 milioane lei, iar diminuări ale veniturilor s-au înregistrat, în principal la bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral şi/sau parțial din venituri proprii – 330,9 milioane lei.

veniturile bugetului de stat pe anul 2018, se majorează, pe sold, cu suma de 948,4 milioane lei. Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: +541,4 milioane lei; Impozit pe venit și salarii: +314,9 milioane lei; Impozite și taxe pe proprietate: -100,7 milioane lei; Taxa pe valoarea adăugată: -1.727,8 milioane lei, reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2018 pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale; Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: +77,1 milioane lei; Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: -1.248,6 milioane lei influență generată de eliminarea estimărilor inițiale privind veniturile obținute din vânzarea licențelor 5G de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații în anul 2018; Contribuții de asigurări sociale: +1.222,5 milioane lei; Venituri nefiscale: +2.794,7 milioane lei, influență generată în principal de reestimarea veniturilor din dividende/vărsăminte cuvenite bugetului de stat în urma centralizării sumelor repartizate de către operatorii economici cu capital/patrimoniu deținut de stat pe baza situațiilor financiare aferente anului 2017; Venituri din capital: -1.037,4 milioane lei, influență generată de eliminarea estimărilor inițiale privind procedura de vânzare a unei anumite cantități de apă grea aflată în rezerva de stat în anul 2018; Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +147,9 milioane lei.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2018, se majorează, pe sold, cu suma de 2.816,4 milioane lei. Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: Cheltuielile de personal se majorează cu 206,6 milioane lei; Cheltuielile cu bunuri şi servicii se majorează cu 7,9 milioane lei; Cheltuielile cu subvențiile se diminuează cu 291,2 milioane lei; Transferurile între unități ale administrației publice se diminuează cu 1.618,3 milioane lei; Alte transferuri se majorează cu 1.125,7 milioane lei; Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 856,4 milioane lei în principal pentru pensiile militare de stat, indemnizații creștere copil și alocații de stat pentru copii; Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu 178,0 milioane lei; Alte cheltuieli se majorează cu 604,4 milioane lei; Fondurile de rezervă se majorează cu 1.209,2 milioane lei; Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă cresc cu 222,7 milioane lei; Cheltuielile de capital se majorează cu 225,2 milioane lei.

Premierul Viorica Dăncilă a afirmat, miercuri, că Executivul va adopta rectificarea bugetară, deoarece și-a îndeplinit obligația de a cere CSAT un punct de vedere, ea afirmând că și-ar fi dorit ca acest proiect să fie rezultatul unui consens între Președinție și Guvern.

”Rectificarea bugetară trebuie aprobată pentru a nu afecta bunul mers al economiei. Mi-aș fi ddorit ca acest proiect deosebit de important pentru români să fie rezultatul unui consens între două instituții importante ale statului - Președinție și Guvern. Orice situație complexă, însă, are cel puțin o soluție, iar soluția aleasă de Guvern er să meargă mai departe cu adoptarea rectificării bugetare. Ne-am îndeplinit obligația de a cere CSAT un punct de vedere, ne îndeplinim responsabilitatea de a asigura continuitatea în finanțare”, a declarat Viorica Dăncilă la începutul ședinței de guvern.

Ea a mai spus că a încercat, în ultima perioadă, să-l facă pe președintele Iohannis să înțeleagă faptul că rectificarea bugetară trebuie aprobată pentru a nu afecta bunul mers al economiei.

”Guvernul României nu va accepta ca drepturile românilor la pensii, salarii, sănătate, să fie periclitate de lupta politică. Oamenii au nevoie de investiții, de medicamente, de pensii și salarii livrate la timp, fermierii afectați de virusul pestei porcine au nevoie de sprijin financiar, iar agricultorii au nevoie la timp de bani din subvenții pentru a putea începe lucrările”, a conchis Viorica Dăncilă.